Microregiunea Ţara Făgăraşului va avea „propriul program” de finanţare cu bani europeni

Deputatul social-democrat braşovean Roxana Mînzatu a anunţat joi, într-o conferinţă de presă online, că  Asociaţia Microregiunea Ţara Făgăraşului, care include localităţi din judeţele Braşov şi Sibiu, dar şi cele două consilii judeţene, a fost inclusă în legea vizând gestionarea fondurilor europene 2021-2027 printr-un amendament la lege pe care ea l-a formulat şi susţinut în şedinţa de plen a Parlamentului din 10 iunie 2020.
În baza acestei legi, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI (Investiţii Teritoriale Integrate) Microregiunea Ţara Făgăraşului şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare sustenabilă în Ţara de Sus vor face parte din Programul Naţional Pilot de Descentralizare prin dezvoltarea teritorială integrată ITI. „Iniţial, acest program viza, conform formei în care ajunsese legea la votul final din plenul Camerei Deputaţilor, doar zona munţilor Apuseni, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Moţii Ţara de Piatră. Legea a fost reîntoarsă de la plen, unde urma să fie adoptată, la comisia de buget,  amendamentul iniţial a fost rescris şi adoptat, fiind incluse şi Microregiunea Făgăraş şi Ţara de Sus (Botoşani, Iaşi, Suceava)”, a explicat Roxana Mînzatu.

Va fi nevoie şi de o hotărâre de Guvern
În continuare, a precizat Roxana Mînzatu, cele 3 asociaţii legiferate şi teritoriile acoperite de ele trebuie incluse în Acordul de Parteneriat pe care România îl va încheia cu Comisia Europeană pentru fondurile aferente exerciţiului financiar multianual 2021-2027. „Concret, un buget din alocarea totală a României va fi utilizat strict pentru aceste teritorii iar ele îl vor gestiona, împreună cu ADR-urile (agenţiile de dezvoltare regională – n.r.) de care aparţin, pentru a îşi cofinanţa propria strategie de dezvoltare şi pentru a realiza investiţiile identificate. Ca ordin de mărime al acestui buget, vorbim de câteva sute de milioane de euro fonduri UE, probabil, pentru fiecare teritoriu. După promulgarea legii adoptate în 10 iunie, care aştept să fie rapidă, Guvernul Orban este cel care trebuie să emită o hotărâre de guvern cu detalii organizatorice”, a mai spus Mînzatu.

Ce investiţii s-ar putea realiza cu bani europeni
Cele 3 asociaţii şi ADR-urile Centru şi Nord Est vor beneficia de asistenţă tehnică din fonduri UE pentru elaborarea strategiilor ITI şi pentru documentaţiile proiectelor care să fie finanţate. Ulterior, după semnarea acordului de parteneriat România – CE 2021-2027, în interiorul bugetului alocat, asociaţiile vor lansa propriile linii de finanţare pentru beneficiari publici şi privaţi din zonele lor şi nu vor mai concura cu proiecte din alte zone.
„Fondurile vor putea fi utilizate în domeniile identificate prin strategiile lor, dar menţionez că infrastructura pentru turism şi agrement va fi eligibilă în 2021-2027 şi sper ca Microregiunea Făgăraş să pună foarte mare accent pe acest tip de proiecte. Eu continui să fac demersuri pentru ca şi infrastructura sportivă corelată cu turismul şi cu incluziunea socială să fie eligibilă. Desigur, în aceste teritorii se vor putea finanţa servicii sociale, educaţionale, infrastructura acestora, IMM-urile din zonă dar şi modernizări de drumuri sau eficienţa energetică a clădirilor”, a mai spus deputatul.

Şi... un mic scandal „Doar eu”
Pe de altă parte, Roxana Mînzatu a răspuns unui comunicat de presă al deputatului de Braşov Mara Mareş (PNL), care a afirmat că „Partidul Naţional Liberal, prin semnătura domnului Florin Roman, a propus şi votat un amendament la proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, prin care zona Munţilor Făgăraş va beneficia de fonduri europene de câteva sute de milioane de euro prin mecanismul ITI – Investiţie Teritorială Integrată”. Deputatul social-democrat a afirmat că în clădirea Parlamentului nu a văzut-o pe Mara Mareş. „În sala de şedinţă au fost prezenţi parlamentarii care aveau proiecte punctuale. Eu m-am dus pentru această lege, programată pentru votul final. Dacă o întâlneam şi pe Mara Mareş, aş fi rugat-o personal să semneze amendamentul. Eu am fost cu acest amendament şi la Florin Roman, dar şi la alţi parlamentari. De asemenea, pentru a discuta acest proiect l-am sunat pe primarul Făgăraşului, dar şi pe preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea”, a explicat Roxana Mînzatu. De altfel, ea a menţionat că în sală nu a fost prezent nici un alt parlamentar de Braşov.

Ora 12.53 şi ora 15.21
Printr-un comunicat de presă, Mara Mareş a declarat că „modificarea legislativă a rezultat în urma unor ample cercetări derulate la nivelul Grupului Parlamentar al PNL, din care a reieşit faptul că, pe lângă zona Munţilor Apuseni - beneficiar iniţial al acestui proiect de lege - şi zona de nord a Moldovei, dar şi Ţara Făgăraşului îndeplinesc condiţiile pentru a accesa banii europeni prin acest mecanism flexibil”.
De asemenea, ea a precizat că „momentul, de mare importanţă pentru comunităţile din Munţii Făgăraşului, a fost ştirbit de tentativa unor politicieni de a-şi aroga meritele exclusive ale acestui efort susţinut al parlamentarilor liberali. Dintre aceştia, un singur personaj merită trecut în revistă, şi anume Roxana Mînzatu. La ora 12.53, de la tribuna Parlamentului României, doamna Mînzatu declara următoarele cu privire la acest amendament: «Sigur, a fost iniţiativa colegilor Florin Roman de a identifica zonele în care să se facă investiţiile teritoriale integrate». La ora 15.21, aceeaşi doamnă se filma prin curtea Palatului Parlamentului, susţinând faptul că «liberalii au uitat de făgărăşeni». Cu privire la spusele doamnei Mînzatu, facem doar precizarea că astăzi a fost foarte cald în Bucureşti şi punem pe seama gradelor contradicţia flagrantă între spusele doamnei Mînzatu”.
Pe de altă pate, Mara Mareş a spus că „liberalii nu-i vor uita niciodată pe făgărăşeni şi cea mai puternică dovadă a faptului că le suntem aproape şi ne luptăm pentru un viitor mai bun în Ţara Făgăraşului o reprezintă chiar amendamentul propus şi votat astăzi de Partidul Naţional Liberal”.