Mii de oameni s-a strâns încă de ieri la Mănăstirea de la Sâmbăta

Foto: Hramul Izvorul Tămăduirii a adus mii de oameni la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi anul trecut, pe 25 aprilie

Credincioşii sărbătoresc astăzi Izvorul Tămăduirii, un mare praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creştin. Ca în fiecare an, evenimentul adună la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus mii de credincioşi. Oamenii vin să se roage, să bea apă sfinţită şi să asiste la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi. Sărbătoarea a adunat deja mii de credincioşi la Mănăstirea Brâncoveanu, unde începând de ieri au sosit mai multe autocare cu pelerini. Programul slujbei programate astăzi la Izvorul Tămăduirii va începe la ora 9.00, cu slujba Utreniei, la altarul din pădure, iar jumătate de oră mai târziu, ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, alături un sobor de preoţi, va oficia sfinţirea apei de la fântâna din incinta Mănăstirii Brâncoveanu. Apoi, credincioşii se vor deplasa, în procesiune, la altarul din pădure, unde la ora 10.00 va începe Sfânta Liturghie. După terminare, ca în fiecare an, se oficiază Sfântul Maslu. Şi ca de fiecare dată, înghesuiala este cuvântul care caracterizează atmosfera de la mănăstire, acesta fiind şi motivul pentru care oamenii legii vor fi prezenţi în număr mare la sărbătoare. Conform tradiţiei populare, la Sâmbăta de Sus a fost mai întâi izvorul şi abia mai târziu au apărut biserica şi mănăstirea. Imediat ce oamenii au descoperit izvorul, a început şirul vindecărilor miraculoase, de aici şi primul hram – „Izvorul Tămăduirii”.

Aghiasma Mică din Vinerea Luminată
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxă face slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. Preoţii îi stropesc apoi pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău". În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
Se spune că apa sfinţită azi are efecte dovedite asupra sănătăţii fizice şi spirituale. În tradiţia populară, bolnavii care respectă ritualul şi beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepţia băii.
Conform altor tradiţii din bătrâni, de Izvorul Tămăduirii sunt sfinţite toate apele, aşa că oricine bea din ele sau le foloseşte pentru a se spăla (în acele zone de pe trup vătămate de boleşniţă) se poate bucura de o înzdrăvenire grabnică. Bolnavilor li se recomandă ca în această sfântă zi să se îmbăieze sau să se spele cu roua de dimineaţă. Tot acum se dădeau cep tuturor apelor, astfel încât să îşi astâmpere setea toţi oamenii care nu avut parte de apă nici pe pământ, nici în viaţa de pe celălalt tărâm. Tocmai de aceea, pe timpuri, în prima vineri de după Paste, se căutau izvoare şi se curăţau fântânile, existând credinţa că în acest mod apa va rămâne îmbelşugată în fântâni tot restul anului.

Nu se lucrează în gospodărie sau la câmp
Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.  Conform tradiţiei, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu îşi mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se ţesea nimic deoarece cu pânză ţesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morţi, pentru că nu puteau fi primiţi pe cealaltă lume.
În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.