Ministrul Sănătăţii anunţă redeschiderea spitalului de la Săcele

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a vizitat vineri cinci spitale din judeţul Braşov, prilej cu care a ţinut să facă o analiză asupra serviciilor de care braşovenii beneficiază în sistemul sanitar, lăsând să se înţeleagă faptul că este mai degrabă nemulţumit de ceea ce a găsit în teritoriu. Prima unitate „inspectată” a fost spitalul din Săcele, închis la 1 aprilie 2011, episod descris de ministru drept „o crimă”. „După ce vreo patru ani s-au băgat bani în reabilitarea spitalului, s-au băgat bani în aparatură, s-a luat decizia absolut criminală de a-l închide. Fără nicio justificare, fără nicio explicaţie, iar din punctul meu de vedere autorităţile locale de aici şi Consiliul Judeţean aveau obligaţia de a face demersuri, nu numai pe lângă minister, pentru că o mare parte din vină este şi a lor. Pentru că au stat, s-au uitat şi au trecut lucrurile pe lângă ei”, a declarat Nicolae Bănicioiu, care a precizat că Ministerul Sănătăţii este pregătit cu fondurile necesare să redeschidă spitalul din Săcele, dar este necesară şi implicarea autorităţilor locale pentru reabilitarea unităţii şi plata utilităţilor. 

El a mai spus că partea bună este că din unitatea medicală nu a fost furat echipamentul, aşa cum s-a întâmplat în alte spitale din ţară care a fost pus lacătul, fiind nevoie doar de asigurarea personalului, dar a spus că are asigurări de la Direcția de Sănătate Publică că acest lucru se poate realiza. „Suntem pregătiți pentru a introduce spitalul în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru un număr de 55 de paturi", a declarat Nicolae Bănicioiu, la Săcele. Nu a precizat o dată exactă a redeschiderii spitalului, dar a spus că spitalul se va deschide cât mai repede posibil.

Primarul municipiului Săcele, Radu Nistor, a afirmat că este nevoie pentru redeschiderea spitalului de 400.000-500.000 de lei, bani necesari pentru dezinfecții, zugrăveli și verificarea aparaturii. De asemenea, el a susținut că ar fi necesară suma de 200.000 de lei pe lună din bugetul local pentru plata utilităților, dar a precizat că, așa cum s-a reușit înainte de închidere asigurarea acestor sume de bani, așa se va proceda și după redeschiderea spitalului.

O altă unitate sanitară închisă în 2011 pe care ministrul a vizitat-o vineri este spitalul din Codlea, acesta fiind însă redeschis în luna octombrie a aceluiaşi an, în urma protestelor organizate de locuitorii oraşului şi a intervenţiilor făcute la Ministerul Sănătăţii de autorităţile locale. Bănicioiu s-a arătat încântat de felul în care se prezintă unitatea, care îşi desfăşoară activitatea prin 9 medici rezidenţi.

 

Spitalul de Neurologie are nevoie urgentă de aparatură

Pe principiul „una caldă, una rece”, ministrul a criticat situaţia în care se află Spitalul de Neurologie din Braşov, care ar avea nevoie urgentă de finanţare, cea mai arzătoare problemă fiind cea a echipamentelor. „Am găsit aici o parte mai puţin plăcută pentru ceea ce mă aşteptam să văd la Braşov. Autorităţile locale ar fi trebuit să se preocupe şi de acest aspect”, a declarat ministrul Sănătăţii. Managerul spitalului, Alexandru Grigoriu, a subliniat la rându-i că „de doi ani ne chinuim să obţinem dotarea unităţii cu echipamente moderne, baza noastră de aparatură fiind de nivelul anilor ‘90”.

 

„Sănătatea nu a fost o prioritate pentru judeţul Braşov”

Nicolae Bănicioiu s-a întâlnit şi cu cadrele medicale de la Spitalul Clinic de Copii şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, în cazul acestuia din urmă fiind vizitate secţiile de cardiologie intervenţională şi terapie intensivă, precum şi blocul operator. În cele din urmă, ministrul a avut o întâlnire cu toţi şefii de secţie ai instituţiei, între problemele ridicate de aceştia numărându-se nevoia unui terminal de telemedicină, a unui laborator de imunologie, precum şi faptul că, în ciuda deblocărilor care au fost făcute în ultima perioadă în ceea ce priveşte angajările, acestea decurg totuşi destul de greu, din cauza birocraţiei. „Cea mai mare problemă a Spitalului Judeţean este dotarea tehnică. Marile noastre aparate au o vechime de 7-12 ani, uzura fiind prezentă şi la restul echipamentelor. În schimb, cu personalul putem spune că nu mai sunt probleme, deja aflându-ne la al treilea concurs organizat în această perioadă”, a explicat Adrian Albotă managerul Spitalului Judeţean Braşov. „Ca o concluzie de final, cred că sănătatea nu a fost o prioritate pentru judeţul dumneavoastră şi, din păcate, poate nici Bucureştiul nu a intervenit foarte mult, dar nici o gândire pe plan local din partea conducătorilor judeţului nu constat să fi existat. În Spitalul Judeţean, programele de ATI, sterni şi traume funcţionează, iar partea de contractare cu CAS este deocamdată suficientă. Totuşi, am remarcat lipsa nor echipamente foarte utile şi necesare. Mi-e foarte greu să înţeleg cum de ce Braşovul nu a reuşit să aibă un angiograf nou până acum. Ne propunem pentru anul viitor să aibă un angiograf nou, dar cred că ar fi trebuit un mai mare angajament din partea tuturor, şi mă refer aici la autorităţile locale şi este bine să o spunem, poate îi stimulăm. În momentul de faţă ne punem problema să reparăm ce s-a stricat în ultimii ani şi, după cum aţi constatat şi la Săcele, redeschiderea unui spital nu-i foarte simplu. Avem aparatura, dar nu există personalul, şi nu este atât de simplu de adus", a spus Nicolae Bănicioiu la finalul vizitei. Amintind de închiderea spitalelor în anul 2011, ministrul consideră că astfel s-au aglomerat alte unităţi sanitare, dând exemplul Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, unde până la ora 15.00 veniseră în regim de urgenţă 110 persoane, media fiind de 200 pe zi. Bănicioiu a precizat că Ministerul Sănătăţii va interveni şi va suplimenta fondurile asigurate de Consiliul Judeţean Braşov, în subordinea căruia sunt cele mai multe spitale, pentru cumpărarea angiografului la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, a unor mese de operaţie la Spitalul Clinic de Pediatrie, precum şi o serie de echipamente la Spitalul de Neurologie.