Motor unic în lume, realizat prin printare 3D, la Braşov

Valentin Stamate (foto) lucrează de patru ani pe postul de cercetător la Universitatea „Transilvania”, la Departamentul de Ingineria Fabricaţiei, din cadrul Facultăţii de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial (ITMI). În urmă cu doi ani a renunţat la activitatea didactică şi s-a dedicat exclusiv activităţii de cercetare. Ieri, profesorul a prezentat primul motor termic în doi timpi, cu componente metalice printate 3 D. Prototipul este rezultatul unei munci de mai bine de doi ani şi este un motor de avion, printat cu o imprimantă pe metal care aparţine Universităţii braşovene. În paralel, de-a lungul celor doi ani, cercetătorul a realizat şi un prototip al unei maşini cu componente printate 3 D.  
Unic în lume este, însă, motorul de avion. „Acest motor este unic în lume prin felul în care a fost fabricat, cu componente 3 D”, a explicat Valentin Stamate, cercetător Facultatea ITIM, Departamentul Ingineria Fabricaţiei, Universitatea „Transilvania” Braşov.
Motorul de avion are 10 cm3 şi dezvoltă o turaţie de 10.000 de rotaţii pe minut. Componentele au fost fabricate din pulberi de oţel, aluminiu şi oţel impregnat cu bronz. „Avem aici printate blocul motor, chiulasa şi pistonul, printate din pulbere de aluminiu pe o imprimantă tip SLM, tot pe acest tip de imprimantă au fost printate arborele interior şi distribuitorul din interiorul carburatorului. Pe o altă imprimantă, de tip SLS, au fost printate toba de eşapament, capacul de închidere, carburatorul, cămaşa cilinindrului şi biela”, a explicat cercetătorul. Singurele componente care nu au fost realizate prin printare sunt elicea (care este din lemn), conul de antrenare cu sistemul de prindere, rulmenţii de susţinere, suruburile, piuliţele  şi bujia. Combustibilul folosit pentru angrenarea motorului este un amestec de metanol şi ulei. „Pentru că în poziţia aceasta de funcţionare statică s-ar încinge şi s-ar bloca a fost prevăzut cu un sistem de răcire cu apă printr-o serpentină de cupru, apa fiind pusă în funcţiune de o pompă cu motoraş electric”, a adăugat Valentin Stamate, cercetător.

20.000 de euro pentru acest proiect   
Realizarea acestui motor este extrem de utilă pentru că pe viitor se va putea renunţa la fabricarea matriţelor pentru care costurile de producţie sunt foarte mari şi se va realiza prototipul în sine prin tehnologia de printare 3D, iar apoi se poate trece la producţia în serie a produsului. Concret, matriţele model clasic pot ajunge la câteva milioane de euro, în timp ce tehnologia de printare 3 D costă doar câteva zeci de mii de euro. Pentru realizarea motorul prezentat ieri s-au cheltuit în jur de 20.000 de euro, sumă alocată de Universitatea „Transilvania”.  „Noi am cheltuit în jur de 20 de mii de euro. De fapt, Universitatea a cheltuit această sumă. Un astfel de motor, dacă condiţiile sunt bune şi dacă s-ar lucra într-o secţie a unei întreprinderi unde există toate tehnologiile de printare şi prelucrare ulterioară, probabil în câteva luni, o echipă ar reuşi să scoată un nou produs de acest gen”, a susţinut cercetătorul.  
„Ideea pentru realizarea acestui motor mi-a venit, în primul rând ţinând cont că în cadrul Facultăţii de Inginerie Tehnologică avem şi o secţie de aerospaţiale. Sunt pasionat şi de motoarele de maşini şi toate aceste lucruri s-au combinat cu faptul că Institutul de Cercetare al Universităţii «Transilvania» este dotat cu aceste imprimante 3D. Într-o excursie în Germania mi-am achiziţionat şi eu o imprimantă proprie şi atunci am trecut la realizarea unor produse”, a mai amintit Valentin Stamate.
Rectorul Universităţii „Transilvania ”, prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, a precizat că a văzut realizările cercetătorului Valentin Stamate din perioada în care a fost post-doctorand în Universitatea braşoveană. „După ce mi-au fost prezentate intenţiile dânsului, dar şi o serie de proiecte pe care le avea în plan, am căzut de acord împreună să se concentreze pe acest motor şi iată că după doi ani a venit cu acest produs de care ne bucurăm că este realizat la universitatea noastră şi este în premieră la nivel internaţional. Începând de azi (ieri – n.r.) este disponibil pe youtube, iar cei care ar dori să copieze o asemenea realizare ar trebui să discute cu domnul Stamate şi rămâne la latitudinea dânsului să împărtăşească celor interesaţi, dacă doreşte sau nu”, a explicat, ieri, rectorul Ioan Vasile Abrudan.

Printare 3D şi în domeniile medical şi economic
Universitatea „Transilvania” va investi în continuare în asemenea proiecte, a mai spus, ieri, rectorul, având în vedere că Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Universităţii are echipamentele şi resursa umană necesare. În prezent, în Universitatea „Transilvania” se mai derulează un proiect european finanţat de Comisia Europeană cu aplicaţii în domeniul medical, iar la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor se lucrează la diverse prototipuri comandate de mediul economic, tot prin utilizarea procedeului de printare 3D. „În ultimii cinci ani, respectiv din 2012 până în 2016, valoarea contractelor de cercetare şi asistenţă tehnică ale Universităţii «Transilvania» s-a dublat, de la 1,3 milioane de euro, la peste 2,8 milioane de euro, în 2016. În prezent sunt în lucru peste 60 de contracte cu mediul economic, cu companii din ţară, dar şi din SUA, Olanda”, a mai spus rectorul.
„Am primit mai multe solicitări din domeniul medicină, există foarte mult interes, de asemenea din domeniul industrial, dar poate cea mai recentă colaborare pe care o discutăm acum este medicina şi în particular stomatologie”, a precizat şi  prof.dr. Monica Răileanu Szeles, director Institut de Cercetare-Dezvoltare al Universităţii „Transilvania” Braşov.
În Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Universităţii „Transilvania” există 30 de centre de cercetare din domenii diverse, cele mai multe acoperind domeniile inginereşti, dar şi centre dedicate ştiinţelor socio-umane.