Munca în era automatizării: ce meserii noi apar şi care se desfiinţează. Ce se întâmplă în România

- Unele locuri de muncă vor dispărea, dar automatizarea cu ajutorul roboţilor duce la un câştig net de locuri de muncă
- Din ce în ce mai mulţi roboţi vor colabora cu oamenii
- Industria românească riscă să rămână în urma vecinilor din punct de vedere tehnologic

Majoritatea studiilor referitoare la efectele automatizării asupra şomajului au în vedere doar arii geografice limitate, precum mari centre industriale, şi industrii care necesită folosirea intensivă a forţei de muncă şi care, prin urmare, angajează în general tipuri de lucrători ce pot fi uşor înlocuiţi de roboţi. Conform acestor studii, utilizarea roboţilor are probabil un impact negativ semnificativ doar asupra anumitor tipuri de locuri de muncă. De exemplu, pe măsură ce roboţii sunt utilizaţi pe o scară din ce în ce mai largă în producţie şi asamblare, este inevitabil ca aceştia să înlocuiască lucrătorii umani care îndeplinesc munci monotone, repetitive şi extenuante.
Totuşi, dacă ne raportăm la trecut, în ciuda pierderii de locuri de muncă din anumite sectoare, în cele din urmă roboţii vor crea mai multe locuri de muncă decât cele ce vor dispărea – la fel ca şi mecanizarea bazată pe forţa apei şi a aburului, ca producţia de masă, devenită posibilă graţie electricităţii, şi ca digitalizarea. În consecinţă, chiar dacă roboţii vor înlocui un anumit număr de lucrători de pe liniile de asamblare, tot ei vor crea mai multe locuri de muncă noi – şi mai bine remunerate – în domenii precum programarea. Vor exista mai multe locuri de muncă, însă vor fi diferite de cele din epoca precedentă.

Cazul Românei – după concedierile provocate de restructurări, industria nu mai găseşte lucrători
Dacă în ţările dezvoltate unele industrii au fost afectate de automatizarea liniilor de producţie, la noi reforma întârziată a industriei de stat şi venirea mai târziu a investitorilor străini a dus la disponibilizări de sute de mii de lucrători care, fie s-au reorientat către alte domenii, fie au ieşit timpuriu la pensie, fie şi-au căutat norocul în vestul Europei. Prin urmare, avântul investiţiilor industriale, care se simte din plin în special în vestul ţării, se loveşte de lipsa acută de lucrători specializaţi.  O soluţie pe termen lung este reconversia profesională şi şcolarizarea tinerilor. Dar, din cauza declinului demografic, este destul de clar că deficitul de forţă de muncă se va menţine la cote ridicate mult timp de acum înainte.

Roboţii creează locuri de muncă prin creşterea productivităţii
Soluţia cea mai potrivită este automatizarea industriei şi a altor ramuri cu deficit de personal – precum agricultura sau industria alimentară. Roboţii au un alt efect pozitiv asupra ratei de ocupare. Oriunde sunt instalaţi, aceştia asigură un nivel constant al calităţii şi al fluxului de operaţiuni – doi parametri ce arată dacă o companie poate produce în mod competitiv pentru piaţa globală. Acesta este un fapt valabil pretutindeni, dar care are o importanţă particulară în ţările în curs de dezvoltare, unde vechiul model de creştere pe baza costului scăzut al forţei de muncă nu are ca rezultat producţia de bunuri de calitate, competitive pe piaţa globală. De asemenea, aceasta are importanţă şi pentru IMM-uri, deoarece roboţii le pot ajuta să atingă nivelul de productivitate şi flexibilitate de care au nevoie pentru a concura cu rivali mai mari. Atunci când companiile devin mai competitive, acestea – şi de asemenea furnizorii lor şi alte afaceri interdependente – se dezvoltă, dând naştere noi locuri de muncă, la diferite de cele precedente.
Potrivit unui studiu al companiei Universal Robots, „coboţii” – roboţii colaborativi care lucrează alături de muncitori, nu îi înlocuiesc - joacă un rol vital nu doar în a face companiile şi societăţile mai competitive, ci şi în democratizarea accesului la soluţii robotice, astfel încât orice afacere, de oriunde din lume, să se poată folosi de automatizare pentru a fi mai competitivă.

Roboţi şi coboţi: întoarcerea umanului
O serie de studii recente sugerează că mai puţin de 10% din locurile de muncă pot fi complet automatizate. Adevărul este că majoritatea sarcinilor de la locul de muncă necesită abilităţi pe care nu le au decât oamenii şi în cele mai multe cazuri roboţii pur şi simplu nu fac faţă. Prin urmare, există o limită naturală a numărului de locuri de muncă pe care roboţii le vor „fura” probabil de la oameni.
În plus, există dovezi că cererea pentru roboţi colaborativi – altfel spus, roboţi concepuţi nu pentru a înlocui, ci pentru a asista lucrătorii umani – creşte mai rapid decât aceea pentru roboţii industriali tradiţionali, dintre care mulţi chiar sunt concepuţi pentru a înlocui oamenii. Studiul Universal Robots arată că această creştere se va accelera pe măsură ce tendinţe precum producţia personalizată de masă câştigă teren, iar consumatorii prosperă şi continuă să îşi exprime preferinţa pentru produse ce demonstrează un „aport uman” sub formă de inteligenţă avansată, la care roboţii nu au acces.

În concluzie, Roboţii – şi în special coboţii – creează un număr mai mare de locuri de muncă decât cele pe care le elimină, şi adesea mai bine remunerate, cresc productivitatea şi îmbunătăţesc competitivitatea; toate acestea sunt motive excelente pentru ca decidenţii politici să promoveze utilizarea roboţilor şi să evite ridicarea de bariere în calea adoptării lor.
Industria românească are nevoie de 10.000 de roboţi industriali
Producătorii industriali din România au nevoie de investiţii masive în automatizare şi robotizare pentru a se adapta la actualele condiţii, caracterizate de creşterea salariilor din sector, de lipsa relativă de personal calificat şi necesitatea asimilării în producţie a produselor cu valoare adăugată ridicată. Potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Robotică, România are 11 roboţi la 10.000 de lucrători industriali, în timp ce în Polonia numărul acestora este de 28, iar în Ungaria de 57 de roboţi la 10.000 de lucrători industriali. Cehia este cea mai dezvoltată piaţă central şi est europeană, cu aproape 100 de roboţi la 10.000 de muncitori.
Potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Robotică, China a devenit cea mai mare piaţă, cumpărând anul trecut o treime din toţi roboţii industriali produşi în întreaga lume şi ajungând la o bază instalată de 340 de mii de unităţi.

(P)