Muzica de interpretare a ajuns la a IX-a ediţie a concursului naţional la liceul braşovean „Tudor Ciortea”

În ultima zi de lucru a săptămânii trecute şi la începutul week-end-ului, nu mai puţin de 140 de copii de la aproape toate liceele de specialitate de muzică din ţară, dar şi din Republica Moldova, au participat la un eveniment de interes naţional desfăşurat la Braşov, mai exact la „Concursul Naţional de Interpretare Instrumentală” ce a avut loc la Liceul de Muzica „Tudor Ciortea”.
Într-un început al eleganţei, tinerii muzicieni au venit din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş, Târgovişte, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Făgăraş, Târgovişte şi Cluj Napoca, sau din Chişinău - Republica Moldova - sau Alabama din SUA.
Juriul, la rândul său, a fost format din profesori universitari sau din colegii de specialitate, aceştia ascultând într-o epică poveste emoţional-raţională cu acurateţe talentul concurenţilor în funcţie de instrumentul de concurs. Din juriu au făcut parte Cristian Ştefănescu, Flavius Trif,  Liviu Săvuţă, Răzvan Bularca, Cristian Ştefănescu, Romulus Anghel, Ioan Grămadă, Alina Grecu, Ionel Pliundra, Liviu Iosif, Mihela Manciu sau Ignat Filip. Ei sunt cei ce au coordonat şi au supervizat concursuriile între copiii ce au ales talentul muzicii. La nu mai puţin de şapte categorii diferite: flaut, obiu şi fagot, clarinet, alămuri, percuţie, instrumente populare dar şi muzică de cameră.
Premiile pentru câştigătorii pe categorii nu au fost senzaţionale, dar nici de neglijat pentru un copil, respectiv 450 de lei. Premiile au fost oferite de inspectorul şcolar de artă de la ISJ Braşov, Liliana Şerbănuţ, de preşedintele juriului, Ion Negrilă, şi de directorul liceului ,,Tudor Ciortea”, Ioan Grămadă. Mai mult, directorul liceului anterior amintit spune că de la anul îşi doreşte ca acest concurs să devină unul internaţional. Mai ales că a fost participare internaţională şi în acest an. Nu neapărat, spune domnul Ioan Grămadă, pentru un necesar prestigiu local, ci pentru că „viitorii câştigători pot obţine burse anuale pentru a studia arta”. Arta de a concepe, înţelege şi crea muzica.
Ca şi post-scriptum, şi acest eveniment de importanţă nu doar naţională, aşa cum este acum denumit, nu a beneficiat de nici una bucată leu de la autorităţi. Locale sau naţionale. Doar asociaţia de părinţi „Pro Musica” şi firma Stomatologie Laser au îndrăznit să se implice. Vorba lui Dem Rădulescu „puţin, foarte puţin” ţinând cont de potenţialul uriaş al copiilor şi dorinţa frustă a iniţiatorilor.