„Ne-a ajuns cuţitul la os!”

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie au ţinut ieri să facă publice nemulţumirile generate de situaţia grea în care se află salariaţii primăriilor de comune, oraşe şi municipii şi cei ai consiliilor judeţene, prilej cu care au organizat conferinţe de presă în cele mai importante zone ale ţării. Alături de Bucureşti, Cluj, Sibiu, Constanţa şi Timişoara, Braşovul a fost unul din punctele în care sindicaliştii şi-au vărsat păsurile, prin vocile vicepreşedinţilor FNSA Tibor Ferencz şi Gheorghe Tănase. „Lista noastră de revendicări a fost transmisă Guvernului încă din februarie 2013 şi am revenit asupra ei de nenumărate ori. Până acum nu s-a rezolvat niciun punct şi nici nu am constatat că ar exista voinţă reală pentru rezolvare. După doi ani de guvernare suntem amăgiţi cu promisiuni, aşa cum s-a întâmplat şi în campania electorală din 2012, când ni s-a promis că se va modifica legislaţia prin care Guvernele Boc au distrus tot ceea ce sindicatele din România au construit din 1989 încoace. Am mai fost păcăliţi apoi şi cu ocazia alegerilor parlamentare din acest an”, s-au plâns liderii sindicali. Aceştia spun că, deşi pentru alte categorii de bugetari Guvernul a identificat soluţii pentru plata orelor suplimentare, majorarea veniturilor salariale, acordarea voucerelor de vacanţă, „lucruri binevenite, pe care le apreciem, dar condamnăm discriminările care se fac între diferitele categorii de bugetari şi categorii sociale. Ar trebui să îndrepte cineva privirea şi către noi, pentru că de la noi, de joc, începe colectarea taxelor către stat”. Principala problemă pe care o ridică FNSA este aceea a veniturilor foarte mici, situate undeva între 770 şi 1.200 de lei, însă cu o medie de sub 1.000 de lei pe lună. 

 

Între revendicări: reîntregirea salariilor, plata orelor suplimentare, deblocarea posturilor vacante 

Revendicările angajaţilor din primării şi consilii judeţene cuprind puncte precum reîntregirea veniturilor salariale avute la 31 decembrie 2009, promovarea unui act normativ care să modifice Legea Nr. 62/2011, plata orelor suplimentare şi deblocarea posturilor vacante, constituirea fondului de premiere în limita a 10% din fondul de salarii, acordarea sporurilor de până la 15% pentru personalul care participă în comisiile de specialitate sau trecerea pe grilele de salarizare, conform Legii nr. 84/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. „În 2010 s-a vorbit de tăierea a 25% din salarii, însă  în realitate a fost vorba de 40%. S-a promis apoi reîntregirea salariilor, însă acest lucru s-a realizat parţial şi pe bucăţele. Legea 62 ne interzice să facem un contract colectiv de muncă la nivel naţional, fapt realizat la dorinţa investitorilor străini. Aceeaşi lege interzice, de asemenea, orice plus salarial, tichetele de masă sau indemnizaţiile de hrană fiind doar două exemple. În ceea ce priveşte grilele de salarizare, Legea 84 a fost dată, însă ea nu se aplică încă”, a declarat Ferencz Tibor. 

 

Proteste din septembrie până la alegeri

Prima măsură pe care au luat-o sindicaliştii în urma nemulţumirilor este aceea de a picheta Guvernul, pe 10 septembrie, între orele 13.00 şi 15.00. Se estimează că vor fi prezenţi aproximativ 3.000 de membri de sindicat de pe întreg teritoriul ţării. Ulterior, pentru începutul lunii octombrie este programat Biroul Federal al FNSA, în cadrul căruia se vor analiza efectele acţiunii, iar dacă se va constata că nimic nu s-a „mişcat” între timp, se va hotărî organizarea altor acţiuni de protest până la alegerile prezidenţiale. „Ne îndreptăm acţiunile direct către Bucureşti, deoarece la nivel local, deşi ne prezentăm revendicările, acestea sunt aruncate la coş, tot noi fiind cei care le trimitem apoi la Guvern. Trebuie să se întâmple ceva, pentru că la ce venituri au, aceşti oameni nu îşi mai pot trimite copiii la şcoală şi ajungem apoi în situaţia ca aceştia să consume droguri sau alte substanţe interzise, iar noi ne întrebăm de ce”, a afirmat Gheorghe Tănase, vicepreşedinte al FNSA.

 

Efect de bumerang

FNSA înregistrează peste 65.000 de membri la nivel naţional, însă numărul acestora fusese mult mai mare înainte de 2010, când în urma deciziilor luate de Guvernul Boc, aproximativ 35% dintre salariaţii din administraţia publică locală au părăsit sistemul.