Noua urbanizare: Cei cu vile la periferie se mută înapoi la oraş

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), pentru prima dată în ultimii cinci ani de zile, ponderea locuinţelor finalizate în mediul urban a depăşit-o pe cea unităţilor construite în mediul rural. Astfel, multe familii decid să renunţe la casa de la periferie pentru a fi mai aproape de şcoală, piaţă, spital, centrul oraşului.

În primul semestru din 2014 au fost livrate, la nivel naţional, 17.582 de locuinţe (o creştere cu 4,28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), dintre care 9.006 unităţi (51,2%) sunt localizate în mediul urban. Zona Capitalei se află, în mod clar, în topul preferinţelor acestora, în condiţiile în care se situează pe locul al doilea în clasamentul regional al locuinţelor livrate în primul semestru (cu 3.452 de unităţi, în creştere cu 1.198 de unităţi faţă de perioada similară din 2013), după zona de nord-vest (cu 3.523 de unităţi finalizate şi un avans de 1.258). Potrivit ultimelor date, dezvoltatorii se orientează şi spre alte mari oraşe ale ţării, precum Braşov, Timişoara, Cluj-Napoca sau Constanţa, unde există un număr important de clienţi care preferă locuinţe aflate în apropierea reţelelor de transport, cu acces uşor către diverse obiective (şcoli, grădiniţe, spitale, magazine etc.). 

Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro pe baza datelor INS, în primii ani de după Revoluţie s-a menţinut tendinţa accentuată de urbanizare din timpul perioadei comuniste, după care ponderea locuinţelor finalizate în mediul urban a scăzut drastic, de la peste 85% în 1990, până la sub 50% şi chiar până la sub 40%. Din 1993 încoace, dezvoltările în mediul urban le-au mai depăşit pe cele din mediul rural doar în 2004, 2007 şi 2009. Reprezentanţii Xella subliniază că, în primă fază, românii au preferat să-şi construiască locuinţe în apropierea marilor oraşe, în încercarea de a fugi de dezavantajele asociate blocurilor vechi: pierderi mari de energie, izolare fonică slabă, probleme cu infiltraţiile de apă etc. 

Acum se resimte însă o revigorare a orientării spre avantajele locuirii în comun (siguranţă crescută, costuri de întreţinere mai mici, acces la instituţii de învăţământ şi socio-culturale). Acesta este motivul pentru care, în marile oraşe, unele familii decid să-şi vândă casele de la periferie, pentru a se muta la bloc, mai aproape de centru. În acest context, „urbanizarea” este una dintre principalele direcţii preconizate pentru piaţa construcţiilor în următoarea perioadă. Întrucât dezvoltările din ultimii ani au fost realizate majoritar în mediul rural, din punct de vedere statistic nu se poate vorbi încă de o urbanizare accentuată, spune Marius Dragne, CEO Xella România. 

Potrivit datelor oficiale centralizate de companie, în momentul de faţă, în România există circa 5,1 milioane de case unifamiliale (dintr-un stoc total de circa 8,5 milioane de locuinţe) şi circa 86.000 de blocuri. „Numărul actual de blocuri din România este încă la un nivel foarte scăzut, comparativ cu nevoia de fond locativ sau cu media europeană. Contextul economic nefavorabil a dus la diminuarea investiţiilor în proiecte rezidenţiale de anvergură. Astfel, în prezent, satisfacerea nevoii de apartamente se conturează ca o tendinţă pentru următorii ani”, explică reprezentanţii Xella. 

Tendinţa de urbanizare este relevată şi de creşterea ponderii de autorizaţii emise pentru locuinţe multifamiliale (blocuri de apartamente). Anul trecut au fost emise la nivel naţional avize de construire pentru 51.225 de unităţi locative, faţă de 49.835 şi, respectiv, 49.206 unităţi în 2012 şi 2011. Din numărul total de locuinţe autorizate în ultimii ani, cele mai multe au fost case unifamiliale (în detrimentul blocurilor de apartamente). În 2012 şi 2013, în această categorie s-au încadrat circa 36.000 de locuinţe, faţă de 38.000 de unităţi în 2011. Este evidentă tendinţa de scădere a ponderii reprezentate de locuinţele unifamiliale în totalul construcţiilor rezidenţiale, de la un nivel de peste 77% în 2011, la aproape 71% în 2013.