Noul inamic public nr. 1 al Primăriei

Aproximativ 30 de dezvoltatori imobiliari care au şantiere deschise în oraş, prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Gărzii Naţionale de mediu şi ai Companiei Apa, au participat ieri, la Primăria Braşov, la o discuţie privind dezvoltarea urbanistică oraşului. Această întâlnire vine după ce în prima parte a anului, primii 10 dezvoltatori imobiliari au mai fost chemaţi „la ordine” de Primărie, atunci fiind avertizaţi că dacă nu respectă prevederile legale privind lucrările de construcţie vor fi sancţionaţi. Spre deosebire de întâlnirea anterioară, şedinţa de ieri a fost una publică şi mult mai formală, iar primarul i-a anunţat la început pe dezvoltatori că discuţiile vor fi înregistrate.
Cu această ocazie, primarul a reamintit faptul că PUG-ul Braşovului urmează a fi actualizat, dar şi faptul că  municipalitatea a pregătit mai multe propuneri de modificare a Regulamentului general de urbanism valabil la nivel naţional. De asemenea, el a anunţat Primăria Braşov va mult mai restrictivă în ceea ce priveşte eliberarea autorizaţiilor de construcţie sau a permiselor de liberă trecere.

Principalele „capete de acuzare”
„Nu mai putem fi la nesfârşit pompierii care merg să stingă incendiul. Nu mai putem să alergăm după maşini care folosesc permisul de liberă trecere aferent unui proiect, pentru a ajunge pe un alt şantier”, a avertizat ieri primarul Braşovului, George Scripcaru, după care le-a făcut „rechizitoriul” celor care au şantiere deschise în oraş: „Vedem haosul şi brambureala din Tractorul, unde nu a fost rezolvată nici acum problema drumurilor, unele dintre ele fiind încă proprietate privată, astfel că nu pot fi amenajate de municipalitate, iar oamenii vin la noi şi reclamă cu nu vrem să le facem drumul. Vin la Primărie cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, stau aici cu zilele, pentru că voi (dezvoltatorii imobiliari - n.r.) nu respectaţi regulile. De multe ori, problemele pentru care vin cei de la inspectorat se confirmă în teren. Vedem că se vând apartamente frumoase, admirăm planşe în care apar chiar şi mămici fericite care plimbă un cărucior. În multe situaţii, realitatea este alta: mămica trebuie să meargă prin noroi până acasă, pentru că a avut ghinionul să se mute în primul bloc dat în folosinţă sau într-o zonă în care drumul este privat sau ipotecat. Vedem situaţii în care se obţin documentaţii pentru un demisol tehnic, care este vândut ca locuinţă, iar proprietarii vin apoi la noi să ceară schimbarea destinaţiei spaţiului. Vedem să se depun documentaţii pentru apartamente cu parcări, dar sunt vândute separat, iar maşinile sunt parcate separat”.

Despre presiuni şi ameninţări
„Vedem că intraţi în biroul arhitectului şef şi faceţi presiune”, a mai spus primarul, înainte de a anunţa noile reguli, pe care „dacă nu le respectaţi, vom ajunge în situaţia în care blocăm şantierul” .
De altfel, arhitectul şef al Braşovului, Marilena Manolache, a afirmat că este pentru prima oară când „se spune public despre presiune şi despre ameninţările la care suntem supuşi”.

Poliţia Locală: „Am fost fentaţi”
Problemele cu dezvoltatorii au fost prezentate şi de şeful Poliţiei Locale Braşov, Nicolae Aldea, care a spus că „am fost fentaţi, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. Pentru a ţine situaţia sub control, am inventat «itinerariul şantierelor». Nu este normal ca un organ al statului să fugărească dezvoltatorii. Anul acesta am aplicat peste 600 de sancţiuni în domeniul construcţiilor ceea ce mi se pare nefiresc de mult. Printre altele, el a amintit de situaţiile în care autocamioanele au intrat pe un şantier folosind permisele de liberă trecere acordate pentru o altă investiţie (cum s-a întâmplat în cartierul Şchei sau pe strada Vasile Goldiş), de lucrări începute fără autorizaţie de construire (pe strada Ioan Popasu, strada Ionescu Crum, strada Ion Barac sau strada George Călnescu), de nerespectarea prevderilor din autorizaţia de construcţie (strada Mihai Viteazul). Ba mai mult, în ceea ce priveşte parcările, Aldea a spus că s-a ajuns la situaţia în care „dezvoltatorii imobiliari ne cer să-i amendăm pe oamenii care parchează pe trotuare sau pe stradă, tocmai pentru ca ei să-şi poată vinde locurile de parcare”.

Autorităţile de Mediu: Braşovul, oraş poluat; şantierele sunt principalele surse de poluare
Despre problemele din domeniul construcţiilor a vorbit şi şeful Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, Mircea Paraschiv, care a anunţat că „la nivel naţional, Primăria Braşov a fost notificată pentru depăşiri în ceea ce priveşte emisiile de PM 10 (praf - n.r.), iar în momentul de faţă şantierele sunt principalele surse de poluare. Până acum, am făcut uz de sancţiuni doar în cazul unor abateri grave, dar, văzând că primăria a organizat această întâlnire, nu putem fi la fel de lejeri”.
Pe de altă parte, şeful Serviciului autorizări din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Alexandrina Vasilache, a declarat că instituţia pe care o reprezintă este singura care, în actele de reglementare, a impus condiţii legate de organizarea şantierului: „Am impus chiar şi un calcul de emisii de PM 10 şi oxizi de azot, având în vedere că pentru aceste emisii suntem în procedură de infrigement”.

Care sunt noile reguli
În timpul discuţiilor, dezvoltatorii au fost anunţaţi că permisele de liberă trecere vor fi eliberate doar dacă este prezentat şi anunţul de începere a lucrărilor, astfel încât, să fie eliminate situaţiile în care se eliberează permise de liberă trecere pentru proiecte neîncepute, dar folosite pentru a se asigura accesul pe şantiere deschise.
De asemenea, certificatul de dare în folosinţă a unui imobil se va elibera doar pentru apartamentele şi parcările intabulate „la pachet”. Tot în ceea ce priveşte „darea în folosinţă”, OK-ul va fi dat în baza procesului-verbal de recepţie a lucrărilor şi a raportului proiectantului, care să ateste faptul că nu au fost aduse modificări proiectului iniţial.
Totodată, nici o dezvoltare imobiliară nu va mai fi autorizată în lipsa unui drum de acces care să fie trecut în domeniul public. O altă condiţie pe care trebuie să o respecte dezvoltatorii este ca pe drumurile de acces să fie prevăzute utilităţi, dar şi aceste artere să fie realizate până la nivel de terasamente (să fie pietruite). Totodată, în dosarul de obţinere a autorizaţiei de construire pentru un complex rezidenţial trebuie definite clar funcţiunile complementare (terenurile alocate pentru creşe sau grădiniţe, locurile de joacă, parcurile sau alte zone funcţionale). Dezvoltatorul va trebui să asigure reţelele de utilitate publică (apă, canal, electricitate, iluminat, gaz) pe cheltuiala proprie.
Din expunerea de ieri nu ne-am dat seama dacă e vorba de reguli vechi şi neaplicate sau de reguli noi şi neanunţate presei că au fost aprobate.

Avertisment şi pentru reţelişti
Totodată, în timpul discuţiilor, reprezentantul Companiei Apa a fost anunţat că Direcţia Arhitect şef din cadrul Primăriei nu va mai lua în considerare „avizele de principiu favorabile” eliberate de operator, având în vedere că, în unele situaţii, în aceste documente se prevede că „în zona studiată nu există canalizare”.

Dezvoltatorii contraatacă cu birocraţia din Primărie
De partea cealaltă, dezvoltatorii au reclamat perioada lungă în care sunt eliberate certificatele de urbanism certificatelor de urbanism de la Primărie. „Uneori durează mai mult birocraţia decât lucrările propriu zise”, a declarat unul dintre dezvoltatorii prezenţi.
Primarul a recunoscut faptul că este o problemă din acest punct de vedere, motivul fiind că în primărie sunt cinci persoane care trebuie să proceseze dosarele, iar volumul de muncă este enorm. El a mai spus că s-au scos la concurs posturi, dar, din cauza salariilor mici, nu au fost depuse dosare de candidatură.

Comisie mixtă pentru avizarea proiectelor
În cadrul discuţiei, prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a afirmat că „pentru a-i ajuta pe dezvoltatori, cred că poate fi format un grup de lucru mixt, care să aibă în componenţă principalele organisme de avizare şi control, atât coordonate de Prefectură cât şi de către municipalitate, astfel încât avizarea proiectelor să fie mai rapidă, iar birocraţia să se reducă la minimum”.