„Nu putem fi mai rău decât Ploieştiul sau Copşa Mică”

Reprezentanţii Primăriei  Braşov spun că în urma întâlnirii de la Bucureşti cu ministrul Mediului, situaţia nu este atât de „neagră” în ceea ce priveşte poluarea aerului. De asemenea, potrivit primarului Braşovului, George Scripcaru, ministrul a constatat că este o situaţie valabilă la nivel naţional, nu doar în cele trei localităţi, respectiv Bucureşti, Iaşi şi Braşov.

„Întâlnirea a fost benefică, corectă şi pozitivă şi ştim ce avem de făcut în continuare.  Mă bucur că ministrul Mediului a aflat că Braşovul, Iaşiul şi Bucureştiul au intrat voluntar în programul de monitorizare. În alte oraşe nu se face asta. Avem un plan de îmbunătăţire a calităţii aerului, cu 20 de măsuri, dintre care 15 sunt în implementare. Alte oraşe nu au nimic făcut şi nu putem fi mai rău decât Ploieşti, sau decât Baia Mare, Craiova, Constanţa, Cluj, Sibiu, Târgu Mureş, Zlatna sau Copşa Mică. Ministrul Mediului a aflat cu această ocazie stadiul de implementare a acestui plan, ce alte măsuri am luat noi pentru a reduce poluarea, cum ar fi centura ocolitoare, care a scos graficul greu din oraş, faptul că marii poluatori care funcţionau în centrul oraşului sau în zonele rezidenţiale s-au relocat şi s-au adaptat la noile condiţii de protecţie a mediului şi la noile tehnologii, şi sigur că există şi alte măsuri pe care trebuie să le luăm în continuare pentru a gestiona situaţia. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că suntem un oraş de tranzit”, a declarat primarul.
Acesta a precizat că Braşovul va trebui să realizeze un studiu privind impactul poluării asupra populaţiei. „Acest document va trebui făcut împreună cu Direcţia de Sănătate Publică şi alte instituţii. De altfel, trebuie să implementăm măsuri împreună cu alte instituţii, care au un rol de control, iar lucrurile în acest sens vor clarificate în grupul de lucru de la nivelul Prefecturii Braşov”, a continuat edilul.
Nu în ultimul rând, acesta a amintit că în bugetul local pe anul în curs vor fi prevăzute sume pentru achiziţionarea unor dispozitive mobile de măsurare a calităţii aerului, acestea urmând a intra în dotarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. Aceste aparate vor  veni în completarea celor două laboratoare mobile promise de Ministerul Mediului.

Ce s-a făcut până acum
Planul pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din municipiul Braşov cuprinde, în total, 20 de măsuri, dintre care 14 vizează surse mobile de poluare (cum este cazul traficului rutier), iar toate trebuie implementate până în anul 2022. De altfel, potrivit viceprimarului Braşovului, Barabas Laszlo, 15 dintre ele sunt în diferite stadii de implementare.
Astfel, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor produse de mijloacele de transport în comun, viceprimarul a precizat că anul trecut au fost cumpărate cele 105 autobuze cu motorizare Euro 6, iar anul acesta la Braşov vor ajunge mai multe autobuze electrice şi troleibuze.
„Avem în derulare program de amenajare a 72 de staţii de încărcare pentru autobuze. Unele cu încărcare rapide, altele în garaje. Şapte staţii sunt în stadiu avansat de reglementare.  De altfel, pentru staţiile de încărcare s-au făcut şi investiţii în reţeaua electrică”, a explicat Barabas.
O altă măsură ce vizează reducerea poluării cauzate de traficul rutier este încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun. În acest sens, viceprimarul a explicat că municipalitatea braşoveană are în vedere îmbunătăţirea şi extinderea managementului informatizat pentru transportul în comun. „Pentru acest proiect a fost elaborat Studiul de Fezabilitate, iar Consiliul Local a aprobat indicatorii tehnico-economici. Proiectul e depus pentru obţinerea unei finanţări europene prin   Programul Operaţional Regional 2014 – 2020”, a explicat Barabas.
De asemenea, sunt s-au acordat facilităţi pentru transportul în comun, dar şi programul de transport elevi.

Noi străzi pentru descongestionarea traficului rutier
În planul de îmbunătăţire a aerului sunt prevăzute şi mai multe măsuri ce vizează traficul rutier, de la instituirea unor restricţii de circulaţie sau sistematizări, la modernizarea sau extinderea arterelor. Astfel, în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura rutieră, Barabas a amintit de proiectul pasajului hobanat de la Gară, care este acum în procedura de avizare.  De asemenea, în diferite stadii sunt şi proiecte ce vizează realizarea unor noi străzi, respectiv strada Cucului (care va prelua din traficul rutier de pe DN 73), strada Narciselor (care va  fi o a doua legătură între Braşov şi Sânpetru), dar şi de noul drum al Poienii (acesta va porni de la strada Cărămidăriei din Bartolomeu şi va merge până în vecinătatea staţiunii). Tot în ceea ce priveşte drumurile, reprezentantul Primăriei Braşov a declarat că în urmă cu aproape doi ani a fost început programul de amenajare a drumurilor din zona nouă a cartierului Tractorul, pe listă fiind, printre altele, străzile I.C. Brătianu, Nicolae Labiş, Ştefan Baciu, Ioan Popasu, Ioan Ursu sau 1 Decembrie 1918.
„Tot pentru rezolvarea problemelor legate de traficul rutier sunt proiectele parcărilor de tip park and ride, pentru cea din vecinătatea Terminalului RATBV Stadionul Municipal fiind depusă cererea de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020.  De asemenea, am depus şi dosarul de finanţare, tot prin POR 2014 – 2020, pentru proiectul terminalului de la gară. Din punctul meu de vedere, stăm foarte bine în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor privind traficul rutier şi transportul în comun”, a precizat Barabas.
În schimb, reprezentantul Primăriei Braşov a precizat că mai este nevoie de măsuri în ceea ce priveşte sistemele de încălzire a locuinţelor. De altfel, pentru a rezolva această problemă, municipalitatea braşoveană a pregătit un proiect de regulament ce vizează noile dezvoltări imobiliare.