Numărul de salariaţi din România a trecut de 4,9 milioane de persoane după 20 de ani

Numărul de salariaţi a crescut cu 108.000 de persoane între februarie 2017 şi februarie 2018 şi va trece sigur de 5 milioane de persoane în 2018.
Noile angajări făcute în sectoarele industria prelucrătoare, comerţ, sănătate şi asistenţă socială, hoteluri şi restaurante şi IT&C au condus la creşterea numă-rului de salariaţi din economie la 4,902 milioane la finalul lunii februarie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Ultima dată au mai fost 4,9 milioane de salariaţi în 1998. În 1990, România avea peste 8 milioane de salariaţi.
Cel mai prost nivel a fost în ianuarie 2011, când erau 4,095 milioane de salariaţi.
Efectivul de salariaţi din economie a ajuns astfel la cel mai înalt nivel din 1998 încoace, în ciuda faptului că între timp au plecat în străinătate peste 3 milioane de români, iar anii de criză au „şters” peste 740.000 de locuri de muncă din economie.
„Conform rezultatelor cercetării noastre, din 2015 până în prezent au fost 13 trimestre consecutive de creştere a previziunilor de angajare, iar perspectivele pozitive se menţin şi pentru trimestrul doi al anului. Angajatorii din România vor să-şi crească forţa de muncă, previziunea netă de angajare - care este cal-culată ca diferenţă între ponderea anga-jatorilor care spun că îşi vor creşte efectivele de personal şi ponderea celor care spun că le vor reduce - este pozitivă, de 10%, dar este mai restrânsă faţă de trimestrele anterioare. A fost o întărire a acestui indicator de la trimestru la trimestru, dar nu mai este atât de en-tuziastă ca în trecut”, a spus Corina Gonţeanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Man-po-werGroup.
Faţă de ianuarie 2011 - când numărul de salariaţi s-a situat la cel mai scăzut nivel din 1990 încoace, fiind de 4,095 milioane de persoane - în economie s-au făcut 807.000 de noi angajări. Cererea foarte mare de candidaţi de pe piaţa muncii din ultimii ani şi oferta foarte mică din ultimii ani i-au făcut şi pe angajatori să devină mai permisivi la recrutarea şi selecţia personalului şi totodată să facă majorări de salarii.
Statisticile pieţei muncii arată că încă din luna mai a anului trecut, când s-au înregistrat 4,846 milioane de salariaţi în buletinele lunare ale INS, economia a depăşit nivelul de dinainte de criză din perspectiva numărului de locuri de muncă. În septembrie 2008, economia număra 4,83 milioane de salariaţi, iar această valoare a fost un reper pentru cea mai bună perioadă pentru piaţa muncii din ultimul deceniu până în luna mai 2017.
Din totalul celor aproape 108.000 de noi angajări din ultimul an, cele mai multe au fost făcute în sectoarele sănătate şi asistenţă socială (+ 20.100 de angajaţi, până la un total de 384.100 de persoane în februarie 2017), comerţ (+19.600 de angajaţi, până la un total de 780.500 de oameni), industria prelucrătoare (+16.700 de angajări, până la un total de 1,19 milioane de persoane), hoteluri şi restaurante (+14.800 de persoane, până la 193.000 de oameni) şi informaţii şi comunicaţii (+ 10.200 de persoane, până la 171.900 de angajaţi).
Companiile vor continua să facă noi angajări şi în perioada următoare, iar pe piaţa muncii sunt unele domenii mai dinamice.
Producţia, zona serviciilor financiare, imobiliare şi servicii de afaceri, precum şi construcţiile au fost sectoarele efervescente, cu cele mai multe angajări de la începutul acestui an, arată rezultatele cercetării ManpowerGroup. De asemenea, şi în hoteluri şi restaurante cifrele arată previziuni de angajare solide. Aceste date ne arată că există în continuare un climat pozitiv al angajărilor. Sigur, la un moment dat se va face observat mai accentuat şi impactul pe care îl are deficitul de talente de pe piaţa muncii”, a mai spus Corina Gonteanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă ManpowerGroup.
Criza de personal de pe piaţă i-a determinat pe angajatorii români să înceapă, încă de anul trecut, să facă proiecte de recrutare de masă cu personal din state asiatice, atât de angajaţi care ocupă poziţii de muncitori (blue-collars), cât şi de specialişti care vin să lucreze pe pachete salariale şi de beneficii similare cu ale românilor. Anul trecut, angajatorii din diverse sectoare de activitate - de la restaurante la ferme şi construcţia de nave - au apelat la recrutarea de imigranţi din state din afara statelor non-UE, cum ar fi Vietnam, Pakistan sau Filipine. În 2017, lanţul de restaurante City GrillÊ şi ferma de vaci Dutch Trading au recrutat nepalezi, Teleferic Grand Hotel a angajat filipinezi, şantierul naval Vard Tulcea a recrutat vietnamezi, iar această tendinţă va continua şi în acest an.
Pentru 2018, ca urmare a cerinţelor din partea angajatorilor, guvernul a majorat contingentul de lucrători imigranţi din state non-UE nou-admişi pe piaţa muncii la 7.000 de persoane, fiind cu 1.500 mai mare faţă de anul 2017.
Datele Institutului Naţional de Statistică privind numărul de salariaţi de la sfârşitul fiecărei luni au ca sursă buletinele statistice lunare, realizate în urma unor cercetări selective. Efectivul de personal raportat în aceste buletine este doar pentru instituţiile cu mai mult de 4 salariaţi şi sunt excluse din aceste date forţele armate şi asimilaţii (Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Pază şi Protecţie etc.). Cercetarea INS este realizată pe un eşantion de 24.000 de unităţi economico-sociale.