Olandezii îi ajută pe localnicii din Vama Buzăului să salveze „viaţa de la ţară”

Ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru comunităţile cu puţine activităţi generatoare de venit. Şi comuna Vama Buzăului vrea să se axeze pe ecoturism şi a demarat procedura de elaborare a strategiei de dezvoltare a comunei pe următorii cinci ani. Autorităţile locale sunt ajutate în acest demers de către un grup de investitori olandezi care vor să dezvolte în localitate primul complex eco-turistic de la noi din ţară. Complexul ar urma să aibă 60 de locuinţe, iar ridicarea primei case este aproape de final. Prin proiectul „Valley 21” se doreşte transformarea comunei într-o zonă turistică, însă  dezvoltarea ar urma să se facă după un proiect clar, astfel încât să nu se înceapă o mutilare a întregii zone, respectiv o dezvoltare haotică aşa cum s-a întâmpla în zona Bran – Moieciu. De asemenea, conceptul de „Sat Nou” propus de către olandezi doreşte reintroducerea independenţei localnicilor din mediul rural în vederea inversării unor trenduri demografice precum migraţia spre marile oraşe. 

 

Cum pot fi salvate zonele rurale

Localnicii din Vama Buzăului sunt învăţaţi de către olandezi cum să aducă bogăţie şi prosperitate zonei, protejând în acelaşi timp modul tradiţional de viaţă al oamenilor, dar şi un mediu înconjurător curat. „De exemplu, una dintre marile probleme din Germania este că oamenii migrează de la ţară spre oraş, iar zona rurală începe să dispară, cum de altfel începe să se întâmple şi în România. Astfel că încercăm dezvoltarea unui nou concept prin care dorim dezvoltarea economică a comunei Vama Buzăului Localnicii din Vama Buzăului încă trăiesc această viaţă la ţară şi avem ce învăţa de la ei, dar, totodată, vrem la rândul nostru să îi învăţăm cum să se întreţină din ceea ce produc şi să îşi dezvolte mici afaceri, astfel încât zona să nu se depopuleze”, a explicat Mark Koops din partea People Valeu Systems, respectiv dezvoltatorii proiectului socio-ecologic din Vama Buzăului. Olandezii au remarcat că Vama Buzăului are potenţial în ceea ce priveşte dezvoltarea, începând de la peisajele şi obiectivele turistice din zonă, care sunt destul de puţin promovate şi finalizând cu apa şi aerul curat din această localitate. „Modelul de dezvoltare pe care îl putem aplica este asemănător celui din Parcul Naţional Yellwstone din SUA, astfel încât să promovăm viaţa în mediul rural, dar în acelaşi timp să păstrăm tradiţiile. Vrem să îi ajutăm pe localnici să îşi dezvolte localitatea, fără a aduce atingeri vieţii lor. De exemplu, aici sunt crescători de animale şi îşi pot dezvolta mici afaceri de comercializarea a unor produse lactate tradiţionale, dar sunt şi crescători de albine, care de asemenea ar putea să îşi valorifice produsele”, a explicat Usha Doekie, reprezentanta unui grup de investitori olandezi. 

 

O strategie care ţine cont de nevoile localnicilor

De asemenea, duminică a avut loc o primă dezbatere cu localnicii cu privire la strategia de dezvoltare a comunei pe următorii cinci ani. „Vrem o strategie care să plece de jos în sus, respectiv care să satisfacă nevoile localnicilor. Vom face de asemenea un sondaj de opinie în rândul localnicilor cu privire la această strategie şi sperăm ca în luna mai a anului viitor să o avem definitivată, astfel încât să avem un plan clar după care va merge dezvoltarea comunei. Nu va fi doar o strategie pe hârtie, fiindcă aşa ne cere legea, şi de care apoi nu se ţine cont. Unul dintre principalii piloni ai strategiei este capitolul ecologic, pentru că este o localitate cu aer curat, putem bea o apă bună care ne vindecă şi avem un sol care produce produse eco într-o lume în care chimicalele ne-au năpădit. În elaborarea strategiei vom identifica şi alte puncte, cum ar fi dezvoltarea pornind de la turism, educaţie şi continuând cu creşterea animalelor”, a subliniat primarul comunei, Tiberiu Chirilaş. Şi până anul acesta, comuna s-a ghidat după o strategie de dezvoltare, care a adus o schimbare reală faţă de acum cinci ani. Strategia a vizat în principal modernizarea drumurilor, în prezent fiind 25 de km de drum asfaltaţi, introducerea reţelei de apă, dar şi amenajarea reţelelor de iluminat public, precum şi reabilitarea  clădirilor în care funcţionează unităţi de învăţământ, din acest an şcolar fiind deschisă şi noua grădiniţă din comună.