Olandezii vor să reînvie serele de la Braşov

Serele de la Codlea şi Sânpetru erau faimoase în întreaga lume şi concurau cu cele mai importante plantaţii din „Ţara Lalelelor”. Produceau milioane de flori în fiecare an şi mii de tone de legume pentru export. Acum, acestea au ajuns mormane de moloz şi doar o amintire. Acestea ar putea să fie puse pe picioare, iar o mână de ajutor ne poate fi dată chiar de olandezi. Excelenţa Sa Matthijs Van Bonzel, ambasadorul Olandei la Bucureşti, a precizat ieri, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu primarul Braşovului George Scripcaru, că este posibil ca investitorii olandezi să sprijine Braşovul în redeschiderea unor sere. „Noi nu suntem interesaţi să importaţi flori din Olanda, ci să le produceţi aici, cu know-how, tehnologie şi seminţe olandeze, apoi să le aduceţi în Olanda şi prin intermediul pieţei noastre, să le puteţi vinde oriunde în lume”, a punctat ambasadorul, care a venit să discute cu reprezentanţii Primăriei despre posibilitatea atragerii unor investiţii olandeze la Braşov. 

 

Pe exemplul Columbiei

Acesta a dat exemplul Columbiei, care pe acelaşi model, a devenit un exportator important de flori, produsele sale ajungând şi la New York. „Am avut în Braşov o tradiţie a serelor de flori şi ar putea fi reluată această activitate, prin parteneriate cu firme private. Am convenit cu domnul ambasador ca reprezentanţii pe agricultură din cadrul ambasadei să identifice posibilităţi de parteneriat de acest fel. Desigur, vom sprijini orice demers al investitorilor olandezi care doresc să pornească investiţii în Braşov, iar domnul ambasador ne-a promis de asemenea că va recomanda Braşovul pentru astfel de investiţii”, a explicat primarul George Scripcaru.

Ambasadorul Olandei este la a patra vizită la Braşov şi a mărturisit că Braşovul este cel mai frumos oraş din România şi primul pe care l-a vizitat în decembrie 2011, când a fost numit ca reprezentant al Olandei la Bucureşti. „Nu aveam nici măcar maşină, nu ştiam unde să ne ducem. Cineva ne-a propus să mergem în Poiana Braşov. Am plecat cu trenul din Bucureşti, am mers cu autobuzul în Poiana Braşov şi am avut un sejur de schi foarte plăcut împreună cu soţia şi cei doi copiii. Am ştiut că trebuie să mai venim şi asta am şi făcut de câte ori avem ocazia”, s-a destăinuit Excelenţa Sa. 

 

Face „reclamă” Braşovului

Excelenţa sa, împreună cu soţia, s-a cazat la un hotel din Piaţa Sfatului şi a şi postat pe reţelele de socializare fotografii din Braşov. Aceasta a susţinut că a primit reacţii pozitive din partea conaţionalilor săi, care îşi doresc deja să viziteze oraşul de la poalele Tâmpei. Aceeaşi reacţie a mărturisit-o şi soţia sa, de origine columbiană, care a primit aprecieri din partea conaţionalilor săi, tot pe reţelele de socializare.

În cadrul acestei vizite, Matthijs Van Bonzel a trecut şi pe la o firmă de încălţăminte cu capital olandez, care produce unii dintre cei mai scumpi pantofi făcuţi manual din Olanda, precum şi o firmă de recrutare de forţă de muncă pentru pomicultură şi cultivarea florilor, pentru Olanda. 

 

Ce a fost şi ce a rămas din Sere Codlea

Din Sere Codlea au mai rămas doar grinzile de beton ale unor clădiri care au fost vandalizate şi hectare întregi de pământ pârjolit. De aici, se exporta cu preponderenţă din Europa, din Anglia şi Franţa până în Olanda şi Germania. Până la Revoluţie, cea mai mare parte din producţia de pe cele 60 de hectare de sere şi 200 de hectare de teren arabil ajungea la export. În total, un profit anual echivalent de patru milioane de euro, pe care serele din Codlea îl scoteau în anii ’80 din vânzarea celor 10 milioane de flori. Istoria serelor de la Codlea începe la jumatatea secolului al XIX-lea. Ele au fost construite de saşii care au învăţat meserie de la specialiştii olandezi, primii grădinari ai Casei Regale din România. Serele erau îngropate pe jumătate în pământ, pentru a face faţă temperaturilor scăzute din perioada iernii. După venirea la putere a comuniştilor, construcţiile saşilor au fost naţionalizate şi comasate între 1967 şi 1969, într-o singură societate agricolă – Serele Codlea. Pentru români, serele însemnau garoafele oferite lui Nicolae şi Elena Ceauşescu cu prilejul vizitelor din ţară şi, uneori, freziile ajunse în pieţe primăvara. În schimb, în străinătate, oraşul Codlea era cunoscut în 1980 drept Oraşul Florilor.