Opoziţia a devenit inutilă: Proiectul Catedralei Braşovului nu poate fi oprit. A apărut însă o nouă revendicare: „Nu vrem biserică bizantină”

Aproximativ 100 de braşoveni au participat miercuri, 27 mai, la întâlnirea publică având ca temă Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Centrul Civic, prin care va fi reglementată şi viitoarea Catedrală Ortodoxă „Înălţarea Domnului”. 

Peste 400 de propuneri scrise
Evenimentul vine după ce, în perioada de consultare, ce s-a încheiat în luna aprilie, au fost transmise la Primăria Braşov peste 400 de propuneri scrise, acestea fiind în prezent în etapa de analiză. După finalizarea evaluării propunerilor primite şi introducerea celor care sunt  sustenabile în proiectul PUZ, planul va intra într-o nouă etapă de dezbatere publică, conform prevederilor Legii nr. 52, privind transparenţa decizională. La final, documentul va fi supus aprobării Consiliului Local. 

Toţi şi totul... cu Catedrala
Chiar dacă prin PUZ-ul amintit sunt propuse o serie de reglementări privind construirea unor clădiri, amenajarea unor zone pietonale, căi de acces sau spaţii verzi, în timpul evenimentului de miercuri, tema principală de discuţie a fost lăcaşul de cult. 
Participanţii care venit la întâlnire erau împărţiţi, în principal, în două tabere: una care se opunea proiectului, iar cealaltă care considera că Braşovul are nevoie de o astfel de construcţie. Însă, pe parcursul dezbaterii, reprezentanţii Primăriei Braşov, dar şi avocatul Adrian Rusu, care reprezintă municipalitatea braşoveană în litigiile legate a de acest proiect, au precizat că proiectul trebuie inclus în PUZ, având în vedere că există o sentinţă definitivă încă din anul 2017, care obligă autoritatea locală să facă acest lucru. 

„Că ne convin, că nu ne convin”, instanţa a decis
La aceasta se adaugă şi angajamentele pe care fostul primar, Allen Coliban, şi actualul primar, George Scripcaru, şi le-au luat pentru respectarea hotărârii judecătoreşti. În aceste condiţii, opoziţia astfel că opoziţia a devenit inutilă. 
„Justiţia trebuie respectată, instanţele dau decizii. Că ne convin, că nu ne convin, trebuie să le punem în aplicare, pentru că dacă primarul sau oricine altceva nu pune o decizie definitivă în aplicare, creează un abuz în serviciu şi atunci încalcă legea şi este pasibil de pedeapsă”, a precizat primarul Braşovului, George Scripcaru.

Argumentul 87% ortodocşi
La rândul său, părintele protopop Daniel Benga, le-a reamintit participanţilor că în Braşov, 87% dintre creştini sunt ortodocşi, iar aceştia îşi doresc o catedrală în oraş. „Acolo există o înţelegere, făcută atunci când s-a dat terenul pentru construirea catedralei, că aceasta (biserica de lemn, n.n.) va fi provizorie. Prin urmare, în momentul în care avem catedrala ridicată, va fi translatată actuala biserică. Prin urmare, va fi o singură biserică, aşa cum am spus. Înălţimea este undeva la 25 de metri, cu mult mai mică decât Biserica Neagră, dacă este să o luăm în calcul, care are aproape 70 de metri, dacă nu mă înşel sau chiar mai mult, mai mică şi decât Casa Sfatului. Finanţarea, aşa cum a făcut totdeauna Biserica, se va face din banii credincioşilor”, a spus reprezentantul Bisericii.  

Unii participanţi cer un concurs de arhitectură 
În cadrul întâlnirii a fost prezentat conceptul pentru viitoarea catedrală, care va avea o înălţime de maxim 25 de metri, o lăţime maximă de 33 de metri şi o lungime de 42 m. Procentul de ocupare a terenului este de 19% din întreaga suprafaţă iar coeficientul de utilizare a terenului de 0,45. De asemenea, biserica de lemn va fi demontată şi refăcută într-o altă parohie. 
Noua catedrală ar urma să se realizeze în stil bizantin. Arhitectul care a propus conceptul a menţionat că viitoarea construcţie vizează „orizontalitatea” nu „verticalitatea”, accentul se pune pe spaţiul interior, astfel încât percepţia cupolei, văzută din interior. 
Acest concept nu a fost agreat de mai mulţi dintre participanţi, care au solicitat să se organizeze un concurs de soluţii de arhitectură, prin care să fie stabilită forma viitoarei catedrale.  
Totodată, unii participanţi au venit şi cu propuneri. Unii au propus o arhitectură mai modernă, adaptată Centrului Civic şi a recomandat ca modele de inspiraţie bisericile din Valea Cetăţii (Braşov) sau din Predeal. De asemenea, au fost vorbitori care au venit cu ideea ca în noua biserică să se regăsească arhitectura religioasă specifică celor trei provincii româneşti (Moldova, Transilvania şi Ţara Românescă). O altă propunere a fost ca prin reglementările urbanistice să fie interzise învelitorile realizate din materiale sclipitoare, aluzie la bisericile din Ghimbav şi Făgăraş. 

Asigurări din partea proiectantului: aproximativ aceeaşi suprafaţă de spaţiu verde 
Tot în timpul evenimentului de miercuri, au fost atinse teme precum spaţiile pietonale, desfiinţarea parcărilor de la sol (odată cu amenajarea celei subterane). De altfel, unii participanţi au spus că se tem ca va dispărea spaţiul verde, iar alţii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că sunt propuse piste pentru biciclişti pe banda dedicată autobuzelor. 
„Vom încerca să propunem şi funcţiuni care sunt deschise publicului şi care necesită, pe de-o parte, o amenajare corespunzătoare la nivelul solului. Aici avem reglementări foarte detaliate cu privire la împrejmuiri, aşa încât tot spaţiul, chiar dacă este teren privat, să fie perceput şi amenajat ca un spaţiu public fluent şi să fie permeabil la nivelul întregului centru civic. Menţionez că am reuşit să păstrăm, aproximativ, o suprafaţă de spaţiu verde public echivalentă cu cea reglementată prin PUG-ul actual. Totodată, şi deţinătorii de terenuri private au reglementări foarte stricte cu privire la minimum de zonă verde care trebuie menţinută la nivelul proprietăţii”, a declarat urbanistul Laura Tucan, implicată în elaborarea PUZ-ului. 
La rândul său, preşedintele Registrului Urbaniştilor din România, arh. Tiberiu Florescu (care este şi consilier al primarului Braşovului, George Scripcaru), a ţinut să precizeze că acest Plan Urbanistic, la fel ca orice documentaţie de urbanism, „nu este despre păreri sau despre dorinţe, ci despre un cadru de reglementare care permite dezvoltarea zonei într-un mod armonios de acum înainte. Şi sigur că da, să reflecte şi nevoile care evoluează şi ele. Şcoala este un element important acolo. Biserica este un element important, ea este o prezenţă arhitecturală, dar PUZ-ul nu prevede decât amplasarea ei, gabaritele mari, rolul pe care compoziţional îl are în relaţie cu spaţiul verde care se creează şi rezolvarea unor probleme ale locului, cum ar fi parcările. Şi da, sunt de acord că dacă tot se face parcare subterană, ea trebuie să acomodeze toată nevoia de parcare. Deci există comerţ, există învăţământ, există cultură - culte, există spaţii de servicii, există locuinţe, există spaţiu verde. PUZ-ul stabileşte configurarea posibilă a acestora şi urmează a fi implementat după aceea prin proiecte care eu cred că la acest nivel şi în acest mod, în acest loc, vor fi în Planul Urbanistic de Detaliu”, a explicat Tiberiu Florescu.

„Unele propuneri sunt pertinente, altele sunt doar aşa, nişte impresii”
Toate propunerile primite în această etapă de consultare publică, atât cele primite în scris în luna aprilie, cât şi cele din timpul întâlnirii de miercuri, vor fi evaluate de elaboratorul PUZ-ului, pentru a vedea dacă şi cum pot fi integrate. 
„Unele propuneri sunt pertinente, altele sunt doar aşa, nişte păreri, nişte impresii, şi noi trebuie să respectăm şi acest lucru, şi vom încerca să integrăm toate aceste aspecte şi să parcurgem procedura pentru a îl mai prezenta încă o dată într-o formă finală, şi după aceea să ajungă în Consiliul Local, iar ulterior, să producă paşii pentru avizare, să ne ducem la instanţă şi să-i spunem că am respectat decizia instanţei”, a încheiat primarul Braşovului.