Osemintele lui Mihai Viteazul, aduse la Braşov

Pe o căldură toridă, zeci de preoţi slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de mii de pelerini, au slujit şi s-au rugat ieri, împreună cu mii de credincioşi, la mormântul marelui întemeiator de neam şi naţiune, Mihai Viteazul, de la Mănăsătirea Plăviceni, judeţul Teleorman, unde s-a comemorat împlinirea a 416 ani de la asasinarea acestuia pe Câmpia Turzii, în 1601.

La Cristian, în 2018
Cel mai important lucru este acela că delegaţia Braşovului şi a comunităţii de pe lângă Mănăstirea Sf. Efrem cel Nou de lângă Cristian - având înalta binecuvâtare a Mitropolitului Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, şi a Prea Sfinţiei Sale Galaction, Episcop al Alexandriei şi Teleormanului -, a obţinut aprobarea ca o parte din osemintele domnitorului Mihai Viteazul, descoperite la Plăviceni, să fie aduse în cadrul Centenarului, în cadrul unor ample manifestări naţionale, în Transilvania. „Acordurile de colaborare între Mănăstirea Plăviceni şi Schitul Sf. Efrem cel Nou din comuna Cristian, precum şi binecuvântările date ale celor doi ierarhi, mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, şi Prea Sfinţia Sa Galaction, Episcopul Alexandrei şi Teleormanului, de organizare în comun în anul Centenarului a unor manifestări ample cu rezonanţă pentru istoriografia naţională, ne obligă şi ne îndatorează la conduită demnă de adevăratele şi profundele valori ale Ortodoxiei  Române”, a declarat Protosinghelul Clement, stareţul Mănăstirii Sf. Efrem cel Nou de la Cristian, amplasată imediat la ieşirea din Braşov, prima şi singura mănăstire ortodoxă din zonă. Acesta a subliniat faptul că, „astfel, Biserica îşi continuă menirea ei de unificatoare şi întregitoare de neam. În acest sens, Biserica consemnează încă o dată aceasta misiunea ei, iar într-un mod aparte simbolistic, acest lucru este conturat şi de faptul că părţile trupului lui Mihai Viteazul sunt aşezate spre odihnă, la două mănăstiri: Dealu din Dâmboviţa şi Plăviceni din Teleorman. De anul viitor, o parte din ele vor fi aduse şi aşezate în Mănăstirea Sfântul Efrem din Braşov”, a precizat părintele stareţ Clement.

Un act de mândrie
Alături de slujitorii bisericeşti de la mănăstirea braşoveană este însă şi comunitatea. „În dubla mea calitate de lider şi decan al comunităţii de credincioşi din comuna Cristian, de lângă mănăstirea Sf. Efrem cel Nou şi aceea de ofiţer, care am jurat credinţă patriei mele România, pentru mine personal şi familia mea este un act de mândrie să contribui cu efortul meu alături de camarazii din Federaţia Militarilor în rezervă şi retragere, alătruri de foştii comandanţi ai Armatei Române, la amplele manifestări de anul acesta şi anul viitor, cu ocazia acestor sărbători ce se vor desfăşura la Mănăstirea Sfântul Efrem cel Nou din comuna Cristian – Braşov, când vor fi aduse în Transilvania osemintele marilor martiri ai neamului românesc, Epictet şi Astion, precum şi o parte din osemintele marelui unificator de ţară, Mihai Viteazul”, a precizat ofiţerul în rezervă Nicolae Trifan.

„Dacă nu era Mihai Viteazul, astăzi, Europa ar fi citit în genunchi Coranul”
La slujba de pomenire a Marelui Voievod de la Plăviceni a participat şi preotul militar col. Ion Epaminond Boroş, din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Braşov, care a subliniat faptul că Mihai Viteazul, personalitate marcantă a lumii europene şi creştine, este cel care a unit într-o singură ţară, România, vechile provincii dacice. „Nici un creştin european nu trebuie să uite că dacă nu era Mihai Viteazul, astăzi, Europa ar fi citit în genunchi Coranul. Nici un român nu trebuie să uite cuvintele Viteazului: «Cu noi este dreptul şi dreptatea. Cu noi e cauza cea bună, cu noi este Dumnezeu»”, a punctat părintele Boroş.

Prin şi pentru comunitate
„Faptul că Cristianul, prin comunitatea sa, prin primarul său Gicu Cojocaru şi prin Consiliul Local, precum şi prin preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, au fost de acord să dezvolte o entitate cultural-religioasă şi educaţională pe teritoriul acestei unităţi administrativ-teritoriale, generează nu numai Ortodoxie, nu numai spiritualitate, ci şi efecte benefice economice în scopul dezvoltării şi creşterii atractivităţii zonei din punct de vedere economic şi a dezvoltării turismului cultural – religios. Importanţa acestui edificiu de spiritualitate din Țara Bârsei este cu atât mai deosebită, având în vedere faptul că relaţionările internaţionale pe care acesta le dezvoltă fac parte şi se integrează în protocolul de colaborare dintre Mitropolia Ardealului şi Mitropolia Vidinului, semnat de cei doi Înalţi Ierahi, Mitropolitul Laurenţiu şi Mitropolitul Dometian, şi leagă comunităţile de români şi bulgari dintre cele două naţiuni, România şi Bulgaria generând în flancul de Sud – Est al Balcanilor stabilitatea economică şi socială, atât de necesară în zonă”, a declarat prof. dr. Liviu Pandele, preşedintele Casei de Comerţ Balcanice. De subliniat faptul că acelaşi lucru s-a discutat şi în cadrul întâlnirii de la Bucureşti dintre cei doi preşedinţi de stat, Klaus Iohannis şi Rumen Radev, şi anume de accentuare a colaborării dintre România şi Bulgaria şi diversificarea schimburilor economice, sociale şi cultural-spirituale dintre cele două naţiuni prietene.