„Pălinca” Şcheiului se cheamă Crampampuli, reţeta o găsiţi până în iunie, la muzeu

Rachiul din Şchei are chiar şi un cântec al lui, compus de Dan Despan (foto).

Cremşnit sau plăcinte cu mere alături de crampampuli - rachiul tradiţional al şcheienilor sunt doar câteva dintre cele prezentate de şcheieni la Muzeul de Etnografie, în expoziţia „Amintiri din Şcheii Braşovului. Sărbători şi obiceiuri culinare”. O expoziţie care arată că bucatele şcheienilor însemnau şi  un ritual de socializare - mesele de sărbătoare erau momentele care adunau familia şi prietenii şi erau respectate cu sfinţenie. Totodată, o expoziţie recuperatoare, căci multe dintre obiceiuri devin acum amintire.
Expoziţia oferă informaţii şi câteva fotografii despre modul în care obişnuiau şcheienii să trăiască, dar şi să petreacă la marile sărbători, precum Crăciunul sau Paştele. De asemenea, sunt detaliate şi într-un film ce a fost prezentat în cadrul expoziţiei. „Dacă şcheienii au fost foarte tradiţionali în ce priveşte obiceiurile de Paşte şi mă refer la Juni, în zona lor de vecinătate cu Braşovul, pe lângă tradiţiile lor culinare străvechi, au împrumutat din mediul urban foarte mult, şi aici mă refer la acea băutură crampampuli, care este o băutură folosită în toată Europa, pe care ei au păstrat-o până în zilele noastre şi o folosesc şi astăzi”, a explicat, joi, la vernisaj, Ligia Fulga (foto), director Muzeul de Etnografie Braşov.

Crampampuli era o băutură specială cu puţin alcool, zahăr ars şi chimen. „Într-un ibric puneam zahăr tos până ajungea caramel, cu apă se stingea şi se turna alcool în apa acea cu zahăr caramel”, ne-a explicat şcheianul Dan Despan modul de fabricare al acestei băuturi.  Băutura are chiar şi un cântec al ei, compus de Dan Despan, iar linia melodică a fost preluată de la Vasile Căpăţână.

Mâncarea se făcea în casă, nu se cumpăra de la prăvălie
În Şchei, toată hrana era pregătită în casă sau în comunitate. Pâinea, de exemplu, să făcea la câteva din cuptoarele existente odinioară aici. Se mânca tradiţional şi nu se cumpăra nimic de la prăvălie pentru masa de sărbătoare şi chiar şi copiii aveau rolul lor în acest proces. De exemplu, pentru masa de Paşte, mâncărurile de miel erau literă de lege şi nu se consumau înainte de slujba de Înviere. Masa de sărbătoare adunau în jur toată familia, de la bunici sau străbunici, la nepoţi. „După ce se schimbau impresiile legate de slujba de Înviere, treceam la borşul de miel, care fiind foarte mulţi, oala de borş conţinea şi cam vreo 2 capete, cu restul de carne aferent, şi care avea cam vreo 15 litri”, îşi aminteşte şcheianul Florin Filipescu (foto).

Se trecea apoi la friptura de miel, cu salata de cartofi şi ceapă. Totul se încheia cu prăjituri de la cofetarul Căpăţână. „Noi, copiii, eram trimişi pe atunci să ajutăm să facem şi noi câte ceva în casă”, îşi mai aminteşte Florin Filipescu
„Masa îi reunea pe toţi membrii familiei, în jurul ei, şi era un moment de socializare, în care se schimbau păreri, idei, se spuneau ultimele noutăţi, fiecare venea de la serviciu, cu câte ceva nou care se spunea la masă”, îşi aminteşte şi şcheianul Eugen Moga (foto).

 
Expoziţia poate fi vizitată până în iunie.