Pe ce vor să cheltuiască primarii oraşelor din judeţ banii europeni

Primarii de oraşe şi municipii din judeţul Braşov au participat ieri la o întâlnire cu reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru pentru a discuta cu privire la proiectele pe care le-au pregătit pentru perioada de finanţare 2014 – 2020, dar şi ce şanse ar avea pentru a primi fonduri nerambursabile. „Pe noul exerciţiu financiar pe Programul Operaţional Regional sunt 12 axe prioritare, iar valoarea totală a finanţărilor este de 8,25 de miliarde de euro. Pe exerciţiul 2007 – 2013, judeţul Braşov a stat bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar la nivelul Regiunii Centru aceasta a fost de peste 65% numai pe POR şi sperăm ca aceasta să fie mai bună pe noul exerciţiu financiar”, a precizat şeful Direcţiei Organism Intermediar POR din cadrul ADR Centru, Dan Popa.

 

5 milioane de euro cerute pentru Cetatea Râşnov

Astfel, edilii localităţilor urbane din judeţ au venit cu o serie de proiecte ambiţioase, de la reabilitarea infrastructurii rutiere, la reabilitarea unor obiective turistice sau crearea de noi oportunităţi pentru distracţie şi agrement. De exemplu, oraşul Râşnov, care a implementat deja un proiect de amenajarea a unui lift cu cremalieră spre Cetate şi are în derulare o altă investiţiei finanţată din bani europeni pentru transformarea centrului istoric în pietonal, vrea să depună un proiect ce vizează reabilitarea integrală a Cetăţii. „Am întocmit strategia de dezvoltare a oraşului până în 2020 şi vrem în primul rând să depunem acest proiect de reabilitare a Cetăţii şi să solicităm suma maximă de 5 milioane de euro. Sperăm să fim primii cărora ni se va aproba proiectul pe această axă de finanţare, fiindcă Cetatea este un punct de atracţie, până la acest moment fiind vizitată de 302.000 de persoane”, a explicat primarul Râşnovului Adrian Veştea. Totodată, acesta speră ca şi proiectul ce vizează amenajarea unei parcări etajate în zona Cetăţii să se poată încadra pe prevederile axelor de finanţare. Nu în ultimul rând, un alt proiect în vederea dezvoltării turismului, dar care are însă şi caracter ştiinţific, este amenajarea unei grădini botanice şi a unui parc dendrologic, care ar urma să fie derulat în parteneriat cu Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii Transilvania. Edilii râşnoveni îşi propun atragerea unei finanţări nerambursabile şi pentru amenajarea tribunelor de la complexul olimpic de sărituri cu schiurile de pe Valea Cărbunării, având în vederea că investiţia este destul de costisitoare şi este estimată la suma de 1 milion de euro.

 

Cetăţi reabilitate la Făgăraş şi Codlea

Şi Făgăraşul intenţionează ca pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 să solicite finanţare atât pentru reabilitarea Cetăţii, cât şi pentru modernizarea centrului vechi. Nu în ultimul rând, tot în vederea dezvoltării oportunităţilor de petrecere a timpului liber, primarul Sorin Mănduc speră să obţină bani şi pentru reabilitarea vechiului ştrand. De asemenea, şi municipiul Codlea vrea să depună un proiect pentru a reda circuitului turistic Cetatea Neagră de pe Măgura Codlei. O altă problemă pe care codlenii speră să o rezolve cu bani europeni este reabilitare clădirii şcolii germane din zona centrală, care nu a fost inclusă în proiectul de reabilitare a centrului istoric (care ar urma să fie finalizat până la jumătatea lunii viitoare), fiindcă se află în proprietatea Bisericii Evanghelice. Una dintre soluţiile agreate de către reprezentanţii ADR Centru în vederea renovării acestei clădiri monument istoric cu bani europeni ar fi ca Biserica să concesioneze clădirea Primăriei, iar aceasta să depună proiectul pentru finanţare.

 

Parcare subterană, pe marginea DN 1,  la Predeal

Oraşul Predeal şi-a propus ca cu sumele puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană până în 2020 să amenajeze o parcare subterană sub actualul parc central, iar întreaga zonă de agrement de pe marginea DN 1 să fie reabilitată. Primarul Liviu Cocoşa subliniat faptul că înainte de a depune proiectele pentru finanţare trebuie să ştie cu exactitate care va fi valoarea cofinanţărilor unităţilor administrativ teritoriale, ţinând că în prezent staţiunea are în derulare un proiect ce vizează amenajarea unui Centru SPA, care este cofinanţat în proporţie de 50%, astfel că pe viitor oraşul nu îşi mai permite achitarea unor astfel de cofinanţări. „Până nu avem ghidurile specifice, nu putem spune care este cofinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale, fiindcă trebuie să vedem cât va susţine şi Guvernul. Sperăm să suporte cât mai mult”, a explicat reprezentantul ADR Centru. Totodată, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov a precizat că instituţia pe care o reprezintă a încercat să ajute primăriile din judeţ şi au fost alocate din bugetul propriu de 16 milioane de lei, 7 milioane de lei pentru cofinanţarea unor proiecte europene accesate de către acestea.  

Primarul din Rupea, Flavius Dumitrescu, le-a cerut însă sprijinul reprezentanţilor ADR în vederea modificării legii achiziţiilor publice care a întârziat multe dintre proiectele ce se află în curs de derulare cu bani europeni. „Singurul proiect la care avem emoţii este cel de reabilitare a Ambulatoriului Spitalului Rupea, dar sperăm ca să se finalizeze până în decembrie. Văr rog să faceţi lobby pentru modificarea legislaţiei achiziţiilor publice, fiindcă în prezent se atribuie contractele firmelor care oferă preţul cel mai mic, iar acestea nu au capacitatea să execute lucrarea. De exemplu, la spital, aveam doi şefi de şantier şi o lună s-au chinuit să găsească muncitori, că nu aveam cine să lucreze”, a spus Flavius Dumitrescu.

 

Parc de distracţii la Victoria

Şi oraşul Victoria are planuri mari şi vrea să transforme acest vechi oraş muncitoresc într-unul turistic. Primarul Gheorghe Cristian a precizat că în proprietatea oraşului există un sit industrial pe o suprafaţă de 16 hectare. „Una dintre variante este să amenajăm un parc industrial şi să vedem ce clădiri vom păstra, pe care le vom demola şi ar fi fost bine dacă am fi putut accesa fonduri europene pentru decontaminarea acestui teren. O a doua variantă ar fi să amenajăm un parc de distracţii, unde să existe chiar şi un poligon de tragere. De asemenea, există varianta să amenajăm un parc de distracţii şi o zonă de agrement şi în apropiere de zona centrală oraşului unde sunt nişte lacuri”, a explicat primarul din Victoria. 

Reabilitările de străzi sunt o altă prioritate pentru primarii din oraşele şi municipiile din judeţ, numai că pe actualul Program Operaţional Regional se alocă astfel de fonduri doar pentru infrastructura stradală care ar urma să facă legătura cu unele zone de agrement sau alte obiective. De asemenea, edilii din judeţ ar putea obţine fonduri nerambursabile pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de iluminat public, astfel de proiecte fiind propuse de edilii din Predeal, Făgăraş şi Codlea. „Avem conturat un proiect pentru modernizarea a 49 de străzi din oraş, dar şi un proiect pentru reabilitarea pasajului care face legătura între DN 1 şi zona Clăbucet, fiindcă acest obiectiv nu a putut fi inclus în proiectul pe care-l avem în curs de implementare pentru accesibilitatea în zona Clăbucet – Cioplea, din cauza faptului că terenul era la acea vreme în proprietatea CFR. Acum, am avut discuţii în acest sens şi urmează ca terenul să fie predat Primăriei”, a precizat Liviu Cocoş.

 

Bani europeni pentru modernizarea Gârciniului

În schimb, municipiul Săcele vrea ca banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană să-i folosească cu prioritate pentru dezvoltarea cartierului Gârcini. „În primul rând, şcoala din acest cartier este cea mai mare, avem 1.503 elevi şi vrem să accesăm o finanţare pentru modernizarea şi extinderea acesteia. De asemenea, vrem să introducem apa şi canalizarea pe străzile din acest cartier, dar marea problemă este că Gârciniul se întinde pe 150 de hectare şi sunt atât terenuri private, cât şi ale statului şi ale Primăriei”, a explicat primarul Radu Nistor Florea. Sfatul reprezentanţilor ADR Centru a fost ca edilii să depună un proiect pe axa ce vizează regenerarea urbană.