Pe la 18 ani, tânărul din Braşov nu prea are de gând să muncească. Sondaj: Din 500, doar 4 au răspuns „da, vreau să mă angajez”

Foto: Adrian Reit şi Dorin Senchetru, şeful şi adjunctul de la ITM Braşov

În 28 aprilie am sărbătorit Ziua Internaţională a Sănătăţii şi Securităţii în Muncă. Tot la această dată, sindicatele comemorează victimele accidentelor de muncă, iar cum în 12 aprilie a fost Ziua Mondială împotriva Muncii Tinerilor, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Braşov a decis ca în acest an evenimentul organizat cu această ocazie să fie dedicat protejării tinerilor care muncesc. În întreaga lume s-au organizat simpozioane în urma cărora tinerii să ajungă să-şi cunoască mai bine drepturile, iar angajatorii să fie determinaţi să le respecte, la Braşov acțiunea având loc ieri.

Ieri, la Braşov, s-a marcat Ziua Internaţională a Sănătăţii şi Securităţii în Muncă.

Siguranţa în muncă a tinerilor, principala preocupare din acest an a ITM
„Este important să avem o bază legală care să stea în spatele activităţii pe care fiecare dintre noi o desfăşurăm, este foarte important ca tinerii să fie implicaţi în procesul muncii pentru că lucrul acesta face parte din cultura lor, face parte din educaţia lor, din pregătirea profesională pe care o dobândesc cel puţin din punct de vedere teoretic în şcoli, dar este important ca această implicare a lor în piaţa forţei de muncă să nu se facă întâmplător şi să fie respectate prevederile legale care vizează atât limita de vârstă – nu putem să folosim copii la muncă, mă refer la tineri sub 15 ani – iar pe cei pe care îi primim în activitate trebuie, bineînţeles, să aibă un contract de muncă, să aibă instructajul necesar şi să le fie respectate toate drepturile pe care legislaţia internă, dar şi legislaţia europeană le stabilesc”, a precizat inspectorul şef al ITM Braşov, Adrian Reit. Şeful ITM spune că există o serie de limite menite să protejeze dezvoltarea fizică, psihică şi intelectuală a tinerilor, printre care un timp mai scurt de muncă în cazul celor care nu au împlinit 18 ani sau interdicţia de a presta ore suplimentare tot în cazul aceleiaşi categorii.

Gheorghe Apostu şi Fănică Gabor, liderii de la Braşov ale celor mai importante sindicate, BNS şi Cartel Alfa.

La Braşov, cea mai mare creştere o au accidentele în drum spre muncă sau spre casă de la muncă
„În această perioadă se pune foarte mare accent în toată lumea pe faptul că populaţia îmbătrâneşte şi din spate vin foarte puţine persoane cu care se poate lucra, astfel că populaţia scade. Tinerii care vin din spate trebuie protejaţi din două puncte de vedere. În primul rând, ei trebuie să aibă o pregătire profesională corespunzătoare pentru ceea ce îşi doresc să facă şi în al doilea rând să aibă o cultură a sănătăţii şi securităţii în muncă în ce priveşte activităţile pe care urmează să le desfăşoare”, a explicat Dorin Senchetru, reprezentant al ITM Braşov, care a dezvăluit că, în ultima perioadă, cel mai mare procent de accidente în muncă sunt cele de circulaţie în drum spre muncă sau spre casă de la muncă. Totodată, o creştere importantă în procentul total de accidente în muncă au cunoscut-o în ultima perioadă stările de rău în urma cărora angajaţii necesită îngrijire medicală.

Sindicate: Doar 1 din 5 tineri are un loc de muncă. Motive: lipsa educației adecvate şi salariul mic
Din păcate, în ţara noastră tinerii nu sunt stimulaţi să îşi găsească un loc de muncă, fapt care conduce la o statistică îngrijorătoare. „A fost recent o bursă de locuri de muncă şi cei de la AJOFM au făcut un scurt sondaj în urma căruia au aflat că, din 500 de elevi din anii terminali intervievaţi dacă ar dori să muncească, doar 4 au răspuns că vor să se angajeze”, a declarat liderul sindical Gheorghe Apostu, BNS Braşov.
„Din păcate, în ultimul timp tot mai puţini tineri vor să intre pe piaţa forţei de muncă, din două motive: lipsa educaţiei adecvate pentru a intra în producţie şi o salarizare destul de precară în România, care nu asigură un trai decent”, a întărit şi preşedintele Cartel Alfa Braşov, Fănică Gabor, care a explicat că s-a ajuns astfel ca doar unul din 5 tineri cu vârsta între 18 şi 25 de ani care nu urmează o formă de învăţământ are un loc de muncă. În această situaţie, în opinia lui Gabor, tinerii care aleg să muncească în străinătate nu sunt de condamnat, mai ales că aici ar primi salariul minim pe economie, unul mult mai mic decât în alte ţări ale UE.