Peste 200 de tineri din centrele de plasament sau cu probleme sociale grave, ajutaţi în doi ani

Pe parcursul a doi ani de când a fost înfiinţată, Asociaţia „Zâmbeşte pentru Viitor” a organizat acţiuni umanitare, a promovat proiecte şi a avut participări la diferite cursuri de dezvoltare a organizaţiei. Câţiva colegi de cămin au crezut atunci că pot schimba viitorul altor copii aflaţi în centrele de plasament sau a celor cu probleme în familii. Pentru că statul nu oferă protecţie tinerilor care au împlinit 18 ani, asociaţia a gândit proiectul „O casă pentru viitor”. „«O casă pentru viitor» înseamnă viaţa independentă pentru tinerii care ies din plasament sau tinerii defavorizaţi. Îi ajută să se integreze în comunitate, să înveţe de fapt să se autogospodărească, mai exact – concret, să gătească, să plătească facturile, să-şi facă curat în cameră, să-şi gestioneze bănuţii”, a explicat Rupi Gabor, preşedinte Asociaţia „Zâmbeşte pentru viitor”.
Practic, pentru 13 din tinerii care au apelat la asociaţie s-a închiriat un apartament unde aceştia au stat pe rând timp de 6 luni până când şi-au găsit un job şi şi-au permis să locuiască singuri în chirie. Cătălin este doar unul din tinerii ajutaţi de asociaţie. În urmă cu mai bine de doi ani nu ştia unde să o apuce. Acum lucrează în Marea Britanie şi priveşte viaţa cu alţi ochi. „Am apelat la Rupi pe pagina lui de facebook - am avut o problemă cu familia, certuri cu familia, părinţii mei s-au despărţit, s-au dus pe căi diferite, eu am rămas al nimănui şi am apelat la el, el m-a învăţat cum să-mi distribui banii, să mă gospodăresc singur. După aia, mi-am găsit de muncă şi  am plecat afară”, povesteşte acesta. 
Specialiştii spun că  aceşti tineri au nevoie de orice fel de sprijin, mai ales atunci când sunt obligaţi să părăsească sistemul de protecţie. „Ajutorul tuturor, indiferent de specialişti, voluntari este şansa lor la viaţă, este motto-ul acestui proiect - «O căsuţă pentru viitor», exact ce au nevoie, dar căsuţa nu trebuie să fie doar cea fizică, noi trebuie, ca şi mentori, să le construim o căsuţă atât din punct de vedere emotiv, cât şi al intelectului şi al deprinderilor de viaţă”, a explicat Anda Samson, psiholog.
Eliberarea cărţilor de identitate rămâne în continuare o problemă prioritară pentru asociaţie. „Primul buletin se face în timp ce sunt instituţionalizaţi într-o casă de copii, al doilea cei mai mulţi tot în casa de copii, mulţi îşi continuă studiile, însă în momentul în care fac pasul din sistem către viaţa independentă, este într-adevăr o problemă pentru că ei nu au o casă, nu au un act de proprietate cu care să meargă la instituţia abilitată să-şi facă acest buletin”, a explicat Mariana Chivărar, avocat.
La ceas festiv, membrii Asociaţiei au sărbătorit, dar le-au oferit şi diplome şi flori celor care le-au fost alături până acum.