Peste 600 de lucrări la Evaluarea Naţională, contestate

Înainte de soluţionarea contestaţiilor, rata de promovare în judeţul Braşov la Evaluarea Naţională este de 74,16%, mai mică faţă de anul trecut, dar şi elevii au spus că subiectele au fost mai grele decât anul trecut. Marţi, după afişarea rezultatelor, cei nemulţumiţi au putut face contestaţii şi au fost înregistrate 299 la română, 267 la matematică şi 50 la limba maternă. Admiterea contestației poate aduce atât note mai mari, cât şi mai mici, mai ales că, începând de anul trecut, nu mai există un minimum de diferență de punctaj pentru aceasta. Practic, notele date de cea de-a doua comisie de evaluare reprezintă nota finală a absolventului.

8 şcoli cu promovare 100%, 9 şcoli cu promovare 0%
În judeţ, cele mai multe medii, înainte de rezolvarea contestaţiilor, sunt între 6.00 şi 9.00. De asemenea, sunt mai puţine medii de 10, doar 5, faţă de 16 anul trecut. În judeţ, sunt şase colegii şi două şcoli gimnaziale în care toţi copiii înscrişi la examen au luat note peste 5. Este vorba despre Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, Colegiul de Ştiinţele Naturii „Emil Racoviţă”, Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil”, Colegiul Naţional „Dr. Ioan Meşotă”, Colegiul Naţional „Unirea”, cu clase de peste 20 de elevi, Colegiul Tehnic Energetic „Remus Răduleţ”, cu o clasă de 10 elevi de clasa a VIII-a. Promovare 100% au avut şi Şcoala Gimnazială Peştera şi Şcoala Gimnazială Sohodol, dar acestea au avut 3, respectiv 2 candidaţi înscrişi.
La polul opus, sunt şi 9 şcoli în care nici măcar un elev nu a obţinut media 5: Liceul Tehnologic „Victor Jinga”,  Şcoala Gimnazială nr. 5 Săcele, şcolile de la  Fundata, Satu Nou, Şercăiţa, Veneţia de Jos, Viştea de Jos, Voila şi Zizin. „Cu câteva excepţii, este  vorba despre unităţi şcolare cu foarte puţini copii, cu copii din medii dezavantajate, din mediul rural. Rezultatele copiilor din mediul rural este o problemă la nivel naţional şi cred că trebuie gândită o politică astfel încât să fie sprijiniţi aceşti copii”, a explicat prof. Ariana Bucur, inspector şcolar general IŞJ Braşov.
O explicaţie este şi faptul că acolo unde sunt puţini copii într-o clasă, de regulă se învaţă simultan, cu copii din clase mai mici, excepţie făcând materiile de examen.

Mai puţini copii la Evaluare decât la începutul anului şcolar
La Evaluarea Naţională, au fost şi elevi care nici nu s-au prezentat la examen. „Sunt mai multe situaţii: prima situaţie este cea a copiilor corijenţi, care nu se pot prezenta, ei îşi vor susţine examenul de corijenţă conform unui calendar aprobat. Apoi este vorba despre copiii declaraţi repetenţi şi cea de-a treia categorie, a copiilor care au optat de la bun început pentru învăţământul profesional”, a mai spus Ariana Bucur. 
Concret, sunt 108 copii corijenţi, 28 de repetenţi, 18 au situaţia şcolară neîncheiată, iar 76 au cerinţe educaţionale speciale.