Porţi închise la depozitul ecologic de deşeuri de lângă Braşov pentru doi operatori de salubritate

Doi operatori de salubritate, Brai-Cata şi Hidrosal, nu mai pot depozita deşeurile la rampa ecologică de gunoi. Motivul este acelaşi: datoriile. Concret, potrivit reprezentanţilor firmei care administrează depozitul de deşeuri de lângă Braşov, Hidrosal (care colectează deşeurile din 15 localităţi aflate pe teritoriul comunelor Vama Buzăului, Prejmer, Teliu, Hărman, Buneşti) nu mai poate depozita deşeurile din 3 septembrie 2019, din cauza unei datorii de 170.000 lei. Celălalt operator, Brai-Cata (care asigură serviciul de colectare a deşeurilor menajere din mai multe cartiere ale Braşovului) a primit ieri interdicţia de a depune gunoiul menajer la rampa de lângă Braşov, din cauza unei datorii de aproximativ 900.000 lei. Reprezentanţii administratorului depozitului de deşeuri spun că Brai-Cata a nu a mai achitat facturile din luna august, iar celălalt operator are facturi neachitate din luna iunie.
În aceste condiţii, cei doi operatori de salubritate depozitează temporar deşeurile în sediile firmelor. De altfel, anul acesta, pentru nerespectarea legislaţiei privind protecţia mediului, cele două societăţi comerciale au fost sancţionate de Garda Naţională de Mediu, iar reprezentanţii instituţiei au anunţat că au demarat un nou control.

Directorul Hidrosal: „Am fi putut sista ridicarea deşeurilor de la populaţie”
De cealaltă parte, directorul Victor Faur, reprezentantul Hidrosal, acuză de comportament abuziv firma care administrează rampa de gunoi. „Deşeurile sunt la staţia de sortare construită de Primăria Prejmer cu o finanţare europeană, iar noi asigurăm serviciul de colectare a deşeurilor prin contracte de delegare a gestiunii. Pentru colectarea deşeurilor, noi primim banii de la primării, care, la rândul lor încasează banii de la populaţie. Practic, noi avem de încasat dublu faţă de cât avem de plătit la administratorul depozitului de deşeuri. Anul acesta a fost instituită acea taxă «de economie circulară» (taxa pe rampă – n.r.), iar bugetele locale au fost aprobate cu mare întârziere, astfel că au apărut întârzieri în ceea ce priveşte plăţile. Eu consider ca fiind abuziv comportamentul administratorului depozitului de deşeuri. Dacă nu plăteşti facturile în 30 de zile îţi pune interdicţie de a mai depune deşeurile la depozit. Cei de la rampă nu iau în calcul faptul că gestionarea deşeurilor reprezintă un serviciu public. Dacă şi noi am fi tratat această problemă numai din punct de vedere economic am fi putut sista ridicarea gunoiului de la populaţie, pentru că legislaţia ne dă acest drept, dar nu am făcut acest lucru. Nu putem lăsa gunoiul în stradă. Cred că şi administratorul depozitului de deşeuri ar trebui să ne perceapă ca pe nişte parteneri pe termen lung, având în vedere că  pe parcursul a 12 luni noi le plătim aproximativ un milion de lei”, a declarat reprezentantul Hidrosal.
Acesta a mai spus că în ultimii trei ani, Hidrosal a mai avut probleme în ceea ce priveşte depunerea deşeurilor la rampa ecologică, însă după negocieri, datoriile au fost eşalonate şi plătite.
Pe de altă parte, reprezentantul Hidrosal a ţinut să precizeze că „noi ne atingem obiectivele în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri ce se depune la rampa ecologică. În localităţile pe care le deservim, deşeurile sunt colectate pe fracţii. Din punct de vedere al colectării selective, am atins un procent de 48% şi valorificăm 12 fracţii. De asemenea, producem compost, iar o parte a deşeurilor ajunge la instalaţiile de cogenerare. Ministerul Mediului ne consideră un model de bune practici”, a mai declarat Victor Faur.
De la Brai-Cata nu avem deocamdată un punct de vedere, problemele de la acest operator fiind de natură să atragă riscul suspendării licenței, potrivit ultimelor declarații venite chiar de la Primărie.