„Pot să iau unul?”

Un nou studiu sugerează că mâncarea „furată” din farfuria altcuiva nu este doar un obicei enervant, ci şi unul care oferă o satisfacţie mai mare, explicată prin mecanisme psihologice legate de risc şi interdicţie. Cercetarea, realizată de specialişti de la Russian Medical Academy şi publicată în revista Food Quality and Preference, a analizat comportamentul a 120 de participanţi în situaţii diferite legate de consumul de cartofi prăjiţi, potrivit Euronews.
Scenariul este familiar pentru mulţi: cineva spune că nu vrea cartofi, dar ajunge să guste „doar unul”, apoi încă unul, până când porţia dispare aproape complet. Studiul a încercat să înţeleagă de ce această tentaţie persistă. Participanţii au primit aceeaşi porţie de cartofi în mai multe contexte: serviţi direct, oferiţi de altcineva sau „furaţi” în mod discret de la ceilalţi, inclusiv în situaţii cu risc ridicat de a fi prinşi.
Rezultatele au fost clare: cartofii „furaţi” au fost evaluaţi drept cei mai gustoşi. În unele cazuri, aceştia au primit scoruri cu până la 40% mai mari pentru aromă, textură şi savoare, comparativ cu cei consumaţi în mod obişnuit. Mai mult, cu cât riscul de a fi prins era mai mare, cu atât plăcerea resimţită creştea. Participanţii au asociat experienţa cu o combinaţie de emoţie şi vină, care a amplificat senzaţia de satisfacţie.
Cercetătorii explică fenomenul prin două concepte-cheie: „efectul fructului interzis” şi mentalitatea de raritate. Atunci când ceva pare interzis sau limitat, devine automat mai valoros şi mai dorit.
În acelaşi timp, ideea că resursa (în acest caz, cartofii) nu este complet accesibilă poate activa comportamente impulsive şi competitive. Studiile anterioare arată că acest tip de mentalitate poate reduce chiar şi empatia faţă de ceilalţi. Se explică astfel de ce „hoţii de cartofi” ignoră adesea frustrarea celor din jur.
Autorii studiului spun că rezultatele contribuie la o mai bună înţelegere a modului în care mici „abateri” cotidiene activează mecanismele de recompensă din creier. Chiar dacă descoperirea nu va opri fenomenul, ea oferă o explicaţie ştiinţifică pentru un comportament comun. Iar pentru unii, o scuză perfectă data viitoare când întind mâna spre farfuria altcuiva.