Poveştile cu lei, tigri şi leoparzi ale făgărăşencei Lidia Jiga

Una din cele mai vestite dresoare de tigri, lei şi pantere din România este originară din judeţul Braşov. „Bună Ziua, Făgăraş” readuce în atenţie povestea Lidiei Jiga, născută pe 1 mai 1932, în Veneţia de Jos, a cărei viaţă, carieră, meserie, dar şi moarte învăluită în au dus vestea Făgăraşului în toată România secolului trecut, dar şi în ţări precum Germania, Ungaria sau Rusia. „O cunosc pe Lidia Jiga din presa scrisă a anilor 1960, dar şi de la televizor. Era celebră pe vremea aceea, o admira şi o cunoştea foarte multă lume. Apărea în orice poză cu tigri, cu lei sau cu pantere, iar noi, făgărăşenii, eram foarte mândri că este originară din locurile noastre”, a povestit pentru sursa citată Alexandru Boeriu, originar din Comăna de Jos. Lidia a plecat la Bucureşti la vârsta de 21 de ani, unde s-a angajat ca îngrijitoare de animale la Circul Krateyl, ultimul mare circ particular din ţara noastră. Graţie unei colaborări cu circul de stat german, făgărăşeanca îl va cunoaşte pe Francesco Capri, dresor şi el de animale în Germania. Graţie acestei colaborări, Lidia va fi declarată dresoare de lei la noul Circ de Stat din Bucureşti. Jurnalul Naţional a publicat acum 10 ani un reportaj cu privire la viaţa Lidiei Jiga: a fost trimisă de statul comunist în URSS, acolo unde, la Circul Mare din Moscova, şi-a şlefuit personalitatea de dresoare de tigri, lei şi pantere. În Rusia a lucrat cu lei şi tigri, printre care erau incluse o tigroaică tânără de patru ani şi doi pui, unul de leu şi unul de tigru.

Episoade mai mult sau mai puţin amuzante din cariera Lidiei
Alexandru Iosefini, directorul Circului din Bucureşti, a povestit în numeroase articole din presa centrală diferite episoade din viaţa Lidiei. Astfel, aceasta ştia că nu are voie să-şi schimbe parfumul sau să apară în faţa animalelor în situaţiile dificile pentru o femeie. Într-o zi la Budapesta, intrând în manej, dresoarea a observat că animalele sunt nervoase, foarte agitate, cu un comportament schimbat. Într-un târziu s-a dumirit care era cauza: ducându-se la coafor, şi-a schimbat fixativul. La Hamburg (Germania), pentru a realiza o reclamă, a fost pusă să se plimbe cu tigrul Bengal (crescut de mic în locuinţa ei din Bucureşti) pe străzile oraşului. În timpul filmărilor, acesta s-a repezit asupra unui trecător care avea în sacoşă carne proaspătă abia cumpărată. După lupta cu tigrul, Lidia s-a ales cu fractura unui os metacarpian de la mâna stângă şi răni adânci la braţul drept. Într-un turneu, un puşti neastâmpărat, care vizita menajeria împreună cu părinţii, a scăpat o clipa de sub supravegherea acestora. S-a apropiat de cuşca felinelor nepermis de mult. Lidia, care întâmplător se afla prin apropiere, a sărit între băiat şi laba tigrului şi a primit ea lovitura destinată lui. De asemenea, colegele ei, printre care şi celebra Nina Buzduga, au povestit chiar că Lidia Jiga umbla prin Bucureşti cu maşina ei decapotabilă şi cu tigrul ei preferat în dreapta, pe locul din faţă.

Sfârşitul i-a fost unul tragic
Cu timpul, a devenit o adevărată vedetă şi se bucura de mare succes, însă din păcate, chiar şi tragicul ei sfârşit a devenit o legendă, despre episodul morţii ei apărând zeci şi zeci de istorioare. Cea mai plauzibilă şi mai cunoscută de mulţi dintre admiratorii şi rudele ei este următoarea: în timpul unei reprezentaţii în fosta URSS, la Harkov, spectatorii au fost martorii unei scene de coşmar. Unul dintre lei a lovit-o cu gheara peste şold. Din cauza sângelui curs, Amur, tigrul ei preferat, i-a curmat chinul dându-i lovitura finală. Se întâmpla pe 7 noiembrie 1970. Se spune că tigrul a refuzat sa mai mănânce după dispariţia dresoarei, iar după o lună de chin a murit şi el „Tatăl renumitei dresoare era originar din Beclean, iar mama ei din Veneţia de Jos. După tragicul eveniment din Rusia, ea a fost repatriată în ţară, iar apoi a fost înmormântată în satul natal, la Veneţia de Jos. Îmi amintesc doar că foarte multă lume auzise de ea, de trucurile ei cu leii, cu tigri, cu leoparzii, deseori era văzută în reprezentaţii cu toate cele trei specii de animale în aceeaşi reprezentaţie”, a mai spus Alexandru Boeriu, fost secretar al primăriei din Beclean.