Preşedintele CJ dă termen pentru aeroport: 2020

Foto de la stânga la dreapta: Antal Arpad - primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Laurenţiu Matache - reprezentant IPTANA, Adrian Veştea - preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, George Scripcaru - primarul Braşovului, Laszlo Henning - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, primarul Braşovului, George Scripcaru, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning, au organizat ieri, la Braşov, o conferinţă de presă prin care prin care reprezentanţii celor patru unităţi administrativ teritoriale şi-au manifestat intenţia de a se implica în proiectul Aeroportului Internaţional Braşov.
„Odată cu intrarea în vigoare a legii privind aeroportul Braşov, am rezolvat situaţia juridică a terenului şi a fost reactualizat Studiul de Fezabilitate. Lucrările ar trebui să înceapă în primăvara anului viitor şi de aceea noi ne-am grăbit să aprobăm indicatorii tehnico economici în şedinţa de azi (ieri, n.r.) a Consiliului Judeţean pentru a începe procedurile de achiziţii pentru partea de proiectare şi partea de construcţie. De acum vor fi elaborate caietele de sarcini, iar până la începutul anului viitor să începem procedurile de achiziţie, după care să demarăm şi lucrările. Pentru anul viitor, de la bugetul judeţului putem aloca 10 milioane de euro, resurse deja identificate. În realizarea acestui proiect şi-au manifestat intenţia de a se implica şi Primăria Braşov, precum şi Primăria municipiului Sfântu Gheorghe şi Consiliul Judeţean Covasna”, a declarat Adrian Veştea, care a anunţat ca termen de finalizare a aeroportului anul 2020, termen prevăzut şi în studiul de fezabilitate actualizat.  În timpul conferinţei, primarul Braşovului, George Scripcaru, a precizat că „este foarte important ca de acum să avem o etapizare a paşilor ce trebuie parcurşi, atât din punct de vedere tehnic cât şi bugetar. Acum avem situaţia la zi şi  ştim ce se va întâmpla anul viitor. În paralel e important să ne apucăm să demarăm discuţii şi analize despre cum vor intra Primăria Braşov, Judeţul Covasna şi municipiu Sfântu Gheorghe în acest proiect, din punct de vedere financiar. Trebuie să vedem ce paşi legali trebuie urmaţi pentru a ne implica în proiect. De asemenea, trebui sa începem şi partea de  consultanţă pentru partea de operare, astfel încât, după terminarea lucrărilor, aeroportul să şi funcţioneze”.

Aeroportul Braşov ar putea fi gata înaintea autostrăzii Comarnic-Braşov
În ceea ce priveşte asocierea celor patru unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri) în proiectul aeroportului, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a afirmat că „pentru finalizarea acestui proiect am putea constitui o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, pentru implementarea unei investiţii de  interes regional”. De asemenea, Antal Arpad a afirmat că „acest proiect este un test de seriozitate pentru cele patru UAT-uri. Pentru noi, acest proiect este extrem de benefic, pentru că  vom face 30 de minute din centrul municipiului Sfântu Gheorghe până la aeroport. Dacă suntem serioşi, ne punem pe treabă şi respectăm termenele, vom putea construi aeroportul înaintea autostrăzii Comarnic - Braşov sau Braşov - Sibiu”. Acesta a reamintit că atât Primăria Sfântu Gheorghe, cât şi Consiliul Judeţean Covasna vor participa cu câte trei milioane de euro. „În acest sens au fost aprobate deja hotărâri de Consiliu Local şi Consiliu Judeţean. Noi vom aloca banii în etapele finale ale proiectului, exact înainte de a se începe operarea.  Nu vrem să dăm bani, apoi să aşteptăm”,  precizat Antal Arpad.
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Laszlo Henning, a afirmat că „ne bucurăm să s-au deblocat chestiunile administrative. Consiliul Judeţean Covasna va participa material la finalizarea aeroportului, pentru că vorbim de un obiectiv benefic pentru noi. Vom urmări pas cu pas demersurile”.

Proiect despre care s-a discutat încă din 1993
Prezent la conferinţa de presă, consultantul pe probleme aeronautice, Aurelia Fulger, a declarat că, despre aeroportul de la Braşov, în cercurile de specialitate s-a vorbit încă din 1993 şi a adăugat că, acum, „pentru prima oară vedem atâtea autorităţi locale implicate”. Ea a mai spus că la conferinţele aeronautice „discutăm de câte aeroporturi se vor construi în ţară şi câte mai supravieţuiesc. Braşovul are potenţial turistic şi economic, motiv pentru care proiectul aeroportului poate reprezenta un succes, iar pentru aceasta va trebui ca partea tehnică să  meargă în paralel cu cea comercială”. Aceasta a precizat că în România sunt 16 aeroporturi, prin care, anual, trec aproximativ 5 milioane de călători, iar 92% dintre pasageri sunt pe trei aeroporturi.

Ce lucrări mai trebuie efectuate
În timpul conferinţei de presă, Laurenţiu Matache, reprezentantul firmei IPTANA, care a actualizat Studiul de Fezabilitate, a prezentat şi lucrările care mai sunt necesare pentru ca aeroportul să devină funcţional. „Acum este finalizată o suprafaţă  betonată care va fi pista de decolare aterizare. La pistă mai trebuie realizată canalizarea pluvială. Apoi, calea de rulare şi platforma de staţionare a aeronavelor. De asemenea, mai trebuie construite clădirile. Terminalul de pasageri, care va fi modular, iar în primă fază va avea o suprafaţă de 3.600 de metri pătraţi, astfel că va putea prelua simultan 400 pasageri ceea ce înseamnă două aeronave. Alte construcţii ce trebuie realizate sunt remiza pentru autospeciale pentru stins incendiile. În prima fază vor fi 7 astfel de vehicule. Totodată, mai trebuie amenajate postul de transformare, turnul control, turnul de apă, un prim modul de parcare publică cu o capacitate de 170 de locuri, plus locuri pentru autobuze, autocare şi autoturisme de transport călători”, a precizat Matache.  În planul de lucrări la aeroport mai sunt devierea pârâului Besălcin. „În primul an urmează a se realiza calea de rulare, platforma pentru aeronave, balizajele, plus realizarea lucrărilor prevăzute de noile normative europene privind măsurile de protecţie ale pistei de aterizare”, a menţionat reprezentantul IPTANA.

Planul general al Aeroportului Braşov