Prima „bolniţă” din Braşov

Biserica reia la Braşov tradiţia bolniţelor de altădată, adică acele spitale, infirmerii şi azile din apropierea bisericilor şi patronate de parohii unde erau trataţi bătrânii şi bolnavii. Bineînţeles, o tradiţie adaptată la zilele noastre, pentru că, după cum recunosc şi oficialii bisericii, rolul lor din zilele de azi e altul, pentru că nu se poate ţine pasul cu sănătatea acordată în reţeaua de stat sau privată. Totul se face pe bază de voluntariat, nimeni nu-şi propun ţinte medicale înalte, nici n-ar fi posibil fără tehnologia foarte scumpă din spitalele de azi, dar, în sine, scopul este altul.

În prima etapă, doar pentru copii
La Braşov, prima „bolniţă” pe care am văzut-o e aproape gata, şi anume Centrul social de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de pe strada Aurel Vlaicu din Braşov, care va fi inaugurată în curând, unde până la sfârşitul anului, după cum speră preotul paroh Mihail Manolache. „Va fi destinat tuturor braşovenilor cu anumite nevoi, însă în primă fază ne vom concentra pe activitatea copiilor”, ne-a declarat părintele Manolache.

Consultaţii medicale, tratamente şi meditaţii, totul pe bază de voluntariat
Un cabinet de medicină generală, unul de pediatrie şi unul de stomatologie vor funcţiona în cadrul centrului. Totodată, copiii vor primi meditaţii într-o sală de clasă special amenajată. Construcţia clădirii este deja finalizată, în această perioadă lucrându-se la dotarea laboratoarelor. „La stomatologie mai avem nevoie de o etuvă sterilizatoare şi un instrumentar, spre exemplu. Acestea ne mai costă 5.000 de euro. Încercăm să strângem leu cu leu pentru a realiza toate dotările necesare. Centrul este construit exclusiv din donaţii, de la credincioşi sau firme”, a explicat părintele Manolache stadiul proiectului. Se speră ca în perioada sărbătorilor de iarnă să poată fi făcută inaugurarea, iar între timp se lucrează la crearea unui ONG al bisericii. Personalul care se va ocupa de copii va lucra pe bază de voluntariat, iar doctorii s-au oferit chiar să ajute şi cu aparatura proprie. „Pe parcurs, când vom deprinde şi noi mai bine anumite aspecte, vom încerca să ne extindem activitatea şi pentru adulţi. Oricum, vom fi dispuşi la orice fel de colaborări, cu alte organizaţii”, au fost descrise obiectivele pe termen lung al centrului.

Cantina socială deja funcţionează
O dată pe săptămână, în general sâmbăta, în cantina de 120 de locuri de la etajul Centrului social de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” se oferă o masă celor nevoiaşi. Aici vin de la pensionari până la persoane cu Sindromul Down sau care fac dializă. Cei şapte voluntari care se ocupă de aceste acţiuni au un registru unde se regăsesc cei care beneficiază de hrană. „Sunt oameni care fac pomeni şi care doresc să facă acest lucru numai cu oameni care au într-adevăr nevoie de o masă. La ultimul astfel de eveniment au venit 160 de persoane şi pe lângă cei care au încăput în sala de mese, pentru restul am făcut pachete”, ne-a spus unul din voluntari.

Bolniţa, singurul spital până în secolul al XVII-lea
În spaţiul carpato-danubian, după cum reiese din documente şi mărturii ale călătorilor străini care ne-au vizitat, Biserica Ortodoxă a fost cea care, prin aşezămintele şi slujitorii ei, s-a implicat în alinarea suferinţelor sufleteşti şi trupeşti ale poporului.
Până la sfârşitul secolului al XVII-lea, bolniţa a fost spitalul specific românesc. Ceea ce a stat la baza constituirii bolniţei, undeva în jurul anilor 1.500, este acelaşi sentiment de dragoste creştină ce a caracterizat şi instituţiile de asistenţă socială din primul mileniu creştin. Bolniţa, organizată de regulă pe lângă mănăstiri, a devenit spitalul tuturor; nu numai al clericilor, ci şi al mirenilor nevolnici: bătrâni, văduve ori săraci, această instituţie medicală fiind sub tutela Bisericii până în secolul al XVI-lea, când va începe să se emancipeze, reuşind acest lucru deplin în secolul al XIX-lea, prin introducerea controlului statului. Cuvântul „bolniţă” este de origine slavă, în româneşte căpătând înţelesul de „locul unde se află bolnavi”.

Xenodochiile sau ospătăriile de altădată
În prezent, Patriarhia Română are 430 de centre sociale, în care primesc hrană şi îngrijire zeci de mii de persoane. Informaţii despre locuri de îngrijire datează din secolul al XIV-lea, când există o „xenodochie” care funcţiona la Mănăstirea Prislop. Xenodochiile, numite şi „ospătării", erau adăposturile pentru călători, care erau primiţi, hrăniţi şi li se dădea şi ajutor medical dacă era nevoie.