Primul „meci” Braşov - Bucureşti în politica locală

Parlamentarii de Braşov, mai puţin deputaţii Remus Borza (ALDE) şi Tudor Benga (USR) - absenţi motivat, au participat sâmbătă la întâlnirea informală organizată de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, care le-a pregătit un dosar cu cele mai importante investiţii ale judeţului, dar şi cu proiectele primăriilor. Iniţial, Adrian Veştea şi-ar fi dorit ca prin această întâlnire să deputaţii şi senatorii să ia contact cu priorităţile administraţiei judeţene şi ale autorităţilor locale şi, dacă este posibil, să facă front comun pentru susţinerea acestora. „Acum, la începutul anului, într-o perioadă în care se elaborează bugetul naţional, am considerat de cuviinţă să vă prezentăm, pe localităţi, care sunt cele mai importante proiecte de investiţii. De asemenea, avem proiectul noului spital. Sunt lucruri pe care le-am pregătit, iar acum este o discuţie liberă. Este important ca fiecare dintre noi să facem astfel încât cetăţenii judeţului să vadă că facem tot ce se poate pentru a susţine judeţul. Interesul este ca dumneavoastră să plecaţi cu o documentare şi dacă puteţi să susţineţi aceste proiecte, orice sprijin este binevenit”, a declarat Veştea la începutul întâlnirii.

Marius Dunca, nemulţumit de „protocol”
Întâlnirea s-a „încins” încă din primele minute, după ce ministrul Tineretului şi Sporturilor, senatorul Marius Dunca (PSD), a ţinut să „clarifice câteva chestiuni”. Mai precis el a spus că „nu aş mai vrea să aflăm din presă despre o convocare. Deputaţii sunt convocaţi doar de Camera Deputaţilor, iar senatorii de Senatul României. Nu pot să aflu din presă că sunt convocat la o întâlnire la Consiliul Judeţean Braşov. Aş dori să gândiţi o formă mai protocolară în ceea ce priveşte aceste discuţii”. Ulterior, ministrul social-democrat a reproşat conducerii administraţiei judeţene că nu a participat la o întâlnire cu vicepremierii, scopul discuţiilor fiind managementul deşeurilor, şi i-a cerut preşedintelui CJ un raport de activitate în ceea ce priveşte principalele proiecte ale Braşovului. Totodată, Marius Dunca a interpretat demersul preşedintelui CJ ca fiind o cerere către parlamentari să facă lobby la Bucureşti şi a reclamat faptul că în dosar au fost incluse proiecte ale primăriilor, care, din punctul lui de vedere, nu fac obiectul unor amendamente la Legea bugetului de stat.

„Nu este cazul să consideraţi că vă chem la ordin”
„În primul rând, nu a fost o convocare, ci o invitaţie colegială la o discuţie firească şi am considerat de cuviinţă că sâmbăta este o zi în care vă permite agenda şi puteţi să veniţi. Fiecare dintre dumneavoastră aţi primit o invitaţie personalizată. Nu vreau să credeţi că sunt şeful dumneavoastră. Nu cred că sunt eu în măsură să vă prezint un raport de activitate, ci acest lucru trebuie să îl fac în faţa braşovenilor şi voi face acest lucru la timpul potrivit. Sunt pregătit să fac acest lucru şi cred că ştiţi cu toţii ce am făcut ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean şi le cunoaşteţi foarte bine. Pe de altă parte, nu vă pun să faceţi lobby. Toţi ne-am asumat nişte proiecte în campania electorală, le-am promis cu toţii şi ni le dorim cu toţii. Nu este cazul să consideraţi că vă chem la ordin şi să vă spun ce să faceţi. Este decizia dumneavoastră. La timpul potrivit, fiecare dintre noi vom da socoteală”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean.
Totodată, Adrian Veştea i-a explicat ministrului Tineretului de ce a centralizat proiectele primăriilor din judeţ: „Ceea ce cred că ar trebui să înţelegeţi dumneavoastră este că primarii îşi fac singuri listele de priorităţi privind investiţiile. Nu cred că trebuie să vină Consiliul Judeţean să facă acest lucru. Cu siguranţă, cu banii ce ne sunt alocaţi de la bugetul de stat nu vom reuşi să le satisfacem toate aşteptările şi atunci ei şi le prioritizează. Acesta este motivul pentru care am făcut aceste diligenţe. Cu siguranţă că nu o să le puteţi finanţa nici dumneavoastră şi nici eu”.  Totodată, preşedintele CJ le-a spus parlamentarilor că întâlnirea a survenit în urma unei adrese primite de Consiliul Judeţean de la Bucureşti în care se menţiona că „până la această dată nu cunoaştem alocaţiile bugetare disponibile în acest moment pentru finanţarea obiectivelor aflate la această dată în execuţie, precum şi finanţarea parţială a obiectivelor aflate în proceduri de achiziţie şi a celor care se află în diverse etape de aprobare a indicatorilor tehnico-economici”.
Pe de altă parte, reprezentantul administraţiei judeţene i-a explicat ministrului Tineretului şi Sportului că de la bugetul de stat se fac alocări către cele judeţene: „Eu va trebui să fac repartizări către localităţi. Dacă avem suficiente fonduri, vom închide gropi de gunoi, vom face aeroport, vom moderniza străzi şi spitale. Noi, Consiliul Judeţean, ne alcătuim bugetul din repartiţiile făcute de către onor Guvernul României”, a mai spus Adrian Veştea, exemplificând cu situaţia de la Spitalul Judeţean. „Dacă CNI (Compania Naţională de Investiţii - n.r.) va prelua lucrările la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, noi vom folosi cei cinci milioane de euro bugetaţi local în acest scop pentru alte investiţii în sistemul sanitar”.

Propunerea USR: comisii şi grupuri de analiză
La rândul său, senatorul Allen Coliban (USR) a declarat că a primit un material amplu, pe care nu a avut timp să îl parcurgă, pentru că l-a primit exact în ziua întâlnirii. „Consider că aceste discuţii ar trebui să fie structurate, iar când se pune problema proiectelor punctuale, cel mai util ar fi să se formeze grupuri de lucru sau o şedinţă specială, astfel încât să venim cu toţii bine pregătiţi. Acum, cred că important este să ştim, dacă sunt amendamente de depus cu ce propuneri ar trebui să mergem din lista aceasta, pentru că multe dintre ele ţin de planuri locale. Suntem cu toţii braşoveni, am susţinut cam aceleaşi proiecte, am convenit că avem nevoie de aeroport sau de străzi, iar acum trebuie să vedem ce anume putem face”, a declarat parlamentarul USR. A „uitat” însă un amănunt: proiectul de buget pe 2017 a fost trimis deja în Parlament şi timp de comisii şi comitete nu prea mai e.
De altfel, senatorul Florin Orţan (PSD) a descris discuţia ca fiind o şedinţă de plen „pe dos”, pentru presă, fără a se discuta în prealabil în comisiile de specialitate.
În intervenţia sa, senatorul Daniel Zamfir (PNL), a spus că au fost primite invitaţiile pe mail şi că găseşte justificate astfel de întâlniri dintre parlamentarii pe care Braşovul i-a trmis la Bucureşti şi administraţia locală. „Nu mi se pare deloc nepotrivit ca CJ să ne prezinte proiectele proprii sau ale primarilor. Cred că discuţia a început greşit. Este adevărat, chestiunea cu lobby-ul este delicată. Dar haideţi să nu-i spunem lobby. Să-i spunem demers sau obligaţie a noastră prevăzută în fişa postului de parlamentar”, a mai spus Zamfir.

Grup WhatsApp pentru parlamentari?  
Pentru a nu mai exista nemulţumiri, preşedintele CJ, Adrian Veştea, le-a solicitat parlamentarilor să se gândească la o procedură privind organizarea unor noi întâlniri. „Cred că luna viitoare ar trebui să avem o discuţie pentru a vedea ce bani ni s-au alocat de la bugetul de stat. Cred că Roxana Mînzatu şi Izabella Ambrus (actuali deputaţi, foşti oficiali CJ Braşov care au avut atribuţii pe linie de fonduri europene, respectiv de mediu -  n.r.) ar putea face demersuri pentru a se aloca fonduri de la bugetul de stat pentru închiderea gropilor de deşeuri pentru care riscăm să fim amendaţi, iar noi ca administraţie locală ne vom ocupa şi vom face toate diligenţele necesare pentru implementarea acestor proiecte. De asemenea, Gabriel Andronache (deputat - n.r) ar putea susţine amendamentul privind alocarea unor fonduri de la bugetul de stat pentru proiectul aeroportului. În aceste condiţii consider că ar trebui să organizăm o nouă întâlnire, în care să vedem ce s-a făcut”, a declarat Veştea.
Pentru  exista o comunicare mai simplă, Roxana Mînzatu (colegă de partid cu dl Dunca, care reclama modul neprotocolar în care au fost invitaţi la întâlnirea de sâmbătă) a propus formarea unui grup pe aplicaţia WhatsApp. „Vreau să o rugăm pe Roxana, că tot se pricepe la WhatsApp- uri, să îi lăsăm numerele de telefon unde putem fi contactaţi şi să stabilim detaliile următoarei întâlniri, astfel încât să nu se mai simtă nimeni lezat, cu sau fără presă, pe comisii”, a răspuns Veştea.
 
„Soluţie minune”, dar secretă, pentru eliminarea cozilor de pe DN 1
Cum era de aşteptat, subiectul autostrăzii Comarnic - Braşov a fost intens discutat în timpul întâlnirii dintre parlamentarii braşoveni şi conducerea Consiliului Judeţean. Senatorul Daniel Zamfir a cerut tuturor parlamentarilor să susţină un amendament privind finanţarea acestui proiect: „Haideţi cu toţii să susţinem acest proiect, despre care se vorbeşte de mulţi ani şi s-a spus de mai multe ori că s-a găsit soluţia pentru efectuarea lucrărilor, că s-au găsit bani, dar, de fiecare dată proiectul a fost abandonat”, a declarat Zamfir.
Marius Dunca i-a răspuns: „Veţi avea o surpriză plăcută în ceea ce priveşte cozile astea de pe DN 1”. În momentul în care i s-au cerut mai multe detalii despre „soluţia minune”, ministrul Tineretului şi Sportului nu a dorit să ofere nicio informaţie în plus.
La rândul său, deputatul Gabriel Andronache (PNL) le-a cerut parlamentarilor de Braşov să susţină un amendament privind finanţarea proiectului aeroportului, pentru că, a afirmat el, „este posibilă alocare de fonduri de la bugetul de stat pentru acest obiectiv. Trecând peste acest aspect, sunt multe lucruri ce pot fi discutate aici. Eu am citit invitaţia în cheia dezbaterii bugetului de stat. Am venit cu bună credinţă să discut despre ceea ce putem prelua”.
 
Ce investiţii sunt  cuprinse în dosarul predat sâmbătă parlamentarilor
În dosarul prezentat sâmbătă parlamentarilor de Braşov erau prezentate atât proiectele prioritare ale Consiliului Judeţean Braşov, cât şi listele de investiţii ale primăriilor. În ceea ce priveşte administraţia judeţeană, în dosar se regăseşte proiectul aeroportului de la Ghimbav (investiţie în valoare totală de 259.309,98 mii lei, la care se adaugă suma necesară achiziţionării echipamentelor PNA, a căror valoare preliminară este de 31.500 mii lei) sau reabilitarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (compus din două proiecte distincte, respectiv modernizarea Corpului  B - 23.107,2 mii lei şi intervenţiile la Corpul A – 1.632,16 mii lei). În domeniul sanitar, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, administraţia judeţeană mai are în plan reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Unităţii de Primiri Urgenţe (38.305 mii lei), consolidarea corpului H al acestei unităţi sanitare (4.807 mii lei), precum şi achiziţia unei instalaţii de rezonanţă magnetică (5.740 mii lei). La Spitalul Clinic de Copii trebuie cumpărată aparatură medicală în valoare de 810 mii lei, la Maternitate administraţia judeţeană are în vedere  achiziţia de aparatură medicală de 7.200 mii lei, iar la Spitalul de Neurologie şi Psihiatrie sunt prevăzute lucrări de amenajare a unor rezervoare de apă de consum sau pentru stingerea incendiilor la pavilionul central şi la cele din Vulcan şi Zărneşti (1.055,15 mii lei), precum şi cumpărarea unor aparate medicale în valoare totală de 3.633,2 mii lei.
Tot în planul de investiţii al CJ se regăseşte reabilitarea centrelor  rezidenţiale administrate de DGASPC, vizate fiind cele de la Brădet, Victoria şi Timişul de Sus (valoarea totală a lucrărilor este estimată la 2.723 mii lei).
Totodată au fost menţionate proiectele de reabilitare a unor drumuri judeţene prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (DJ 112 C – 31.375,2 mii lei, DJ 104 L – 41.062,6 mii lei, DJ 102 G – 31.000 mii lei), dar şi lucrări la artere pentru care se vor aloca bani de la bugetul judeţului (DJ 132 – 53.347,2 mii lei, DJ 131 D – 6.468 mii lei, DJ 105 3.256 mii lei).
Sunt amintite şi lucrări la unele poduri pentru care nu există alocări de la bugetul judeţean, dar care necesită intervenţii urgente (podul de peste Olt dintre localităţile Voila şi Cincşor – 8.316,02 mii lei şi construirea unui nou pod peste râul Olt, între localităţile Şercaia şi Hălmeag – 7.379,6 mii lei). Tot pe lista de investiţii a administraţiei judeţene se regăseşte proiectul de consolidare şi restaurare a Cetăţii de la Feldioara (investiţie multianuală, pentru finalizarea căreia va mai fi nevoie de 3.200 mii lei), dar şi plata ratelor către Biserica Evanghelică, de la care a fost cumpărat corpul vechi al Maternităţii (10.068 mii lei).

Ce şi-au propus primarii din judeţ
În ceea ce priveşte primăriile, cea a municipiului Braşov, cea a oraşului Ghimbav, precum şi cele ale comunelor Şercaia şi Viştea nu au transmis la CJ listele de investiţii. În rest, autorităţile locale au transmis investiţi noi sau aflate în derulare, valoare totală a proiectelor fiind de 15.421.778 lei. În general, în tabel sunt menţionate proiecte ce vizează modernizarea sau reabilitarea unor străzi, reabilitarea unor unităţi de învăţământ a sediilor primăriei sau a căminelor culturale. Primăriile mai au nevoie de bani pentru baze sportive, iluminat public, modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare, elaborarea unor PUG-uri sau a documentaţiilor cadastrale.
Spre deosebire de planurilor celorlalte primării, cea a comunei Dumbrăviţa are în plan alocarea sumei de 400.000 de lei pentru amenajarea unei case mortuare. Pe de altă parte, comuna Vama Buzăului are în vedere extinderea rezervaţiei „Valea Zimbrilor”, investiţie estimată la 2.410 mii lei.