Pro şi contra „visului american” de pe Coasta Vacii

Câteva zeci de braşoveni, reprezentanţi ai Primăriei, dar şi susţinători ai proiectului American Dream de pe Coasta Vacii au participat ieri, în sala de şedinţe a Consiliului Local Braşov, la dezbaterea privind acest proiect, organizată de senatorul Allen Coliban (USR) şi de reprezentantul grupului „Braşovul Civic”, Radu Hossu.
Prezent la discuţii, primarul Braşovului, George Scripcaru, a reamintit faptul că pentru acest proiect nu exis tă nicio autorizaţie, iar investitorul vinde doar nişte iluzii.
În timpul dezbaterii, cei mai mulţi dintre participanţi s-au opus proiectului, cu o singură excepţie, un cetăţean care a lăsat de înţeles că Primăria că ar putea să plătească scump dacă respinge proiectul.

87.000 de lei amenda pentru decopertarea dealului
Şeful Poliţiei Locale Braşov, Nicolae Aldea, a afirmat în timpul dezbaterii că pe 27 iunie a fost depusă o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, având în vedere că lucrările la drumul de acces erau ilegale. „De asemenea, am solicitat Procuraturii să dispună suspendarea lucrărilor”, a precizat Aldea. Totodată, după ce un cetăţean a afirmat că decopertarea dealului a început încă de anul trecut, fără ca autorităţile să se sesizeze, Aldea a răspuns că „anul trecut, când s-au efectuat primele lucrări, noi am amendat constructorul cu suma de 25.000 lei şi am sesizat Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, care a aplicat o amendă de 60.000 lei vechi. Constructorul iniţial a dispărut de pe şantier. Lucrările de acum au fost începute în urmă cu două luni, iar noi demarat cercetările în urmă cu două săptămâni. Ne asumăm faptul că ne-am implicat în acest caz abia după o lună şi jumătate, dar trebuie să se ţină cont de faptul că în Braşov sunt 63 de şantiere, iar noi avem patru lucrători care se ocupă de disciplina în construcţii”. El a mai spus că în prezent nu se mai lucrează, iar pe şantier sunt blocate câteva utilaje: „Mai sunt două camioane, deţinătorii lor fiind amendaţi cu suma de 2.500 lei, pentru nerespectarea traseului prevăzut în permisul de liberă trecere, obţinut pentru un şantier vecin. Proprietarul va trebui să meargă acum la Primărie să solicite un permis de liberă trecere pentru a le scoate de acolo. Mai sunt două  excavatoare funcţionale şi unul dezmembrat, iar pentru ca acestea să poată şi luate înapoi, la fel, proprietarul trebuie să vină obţină de la Primăria Braşov un permis de liberă trecere”.

Ameninţarea unui cunoscut al proprietarului terenului pe care ar trebui să se realizeze „visul american”
La dezbatere a participat şi un cetăţean, Kehaiyan Garbis, care a afirmat că a ţinut permanent legătura cu proprietarul american al terenului. „Proprietarul terenului reclamă faptul că nu i se eliberează documentaţia de urbanism. Dezvoltarea acestui proiect se doreşte a se realiza în baza unui PUZ valabil, care acoperă 97 de hectare, pe aproximativ 60 dintre ele nefiind realizată nicio construcţie. Tot terenul a intrat în circuitul civil. Nu cred că Primăria îşi asumă riscul de a nu elibera certificate şi autorizaţii în baza acestui PUZ valabil. Oare îşi va permită să plătească daunele ce ar putea fi solicitate în astfel de situaţii?”, a afirmat acesta. El a mai spus că „în cazul de fată, proprietarul e un cetăţean american, iar drepturile lui nu se judecă în România”.
Ba mai mult, a acuzat autorităţile de discriminare, afirmând că „un cetăţean american nu are voie să construiască, pe când celui care construieşte pe Drumul Poienii i se permite acest lucru”.
Răspunsul i-a fost dat de Bertleff Johannes Andreas, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Braşov-Harghita-Covasna. „Nu putem acuza investitorii care au cumpărat în baza actualelor PUZ-uri, dar trebuie să ţinem cont de faptul că în cazul oricărui proiect, nu numai acest document contează, ci şi alte acte normative şi reglementări. De exemplu, în cazul unei construcţii se pune problema vecinătăţilor, a însoririi. De asemenea, sunt aspectele tehnice, accesibilitatea, protecţia mediului. Nimeni nu ar trebui să obţină o autorizaţie fără avize de la instituţiile abilitate, fără a demonstra să respectă toate aceste condiţii. Totodată, mai sunt problemele arhitecturale şi urbanistice, cum este şi cazul proiectului de pe strada Stejărişului, unde Maurer a pornit de la o clădire foarte mare, care a mai fost redus din dimensiuni, dar vorbim de o clădire cu un impact vizual mai mare decât Biserica Neagră, astfel că decizia va trebui luată de comunitate”, a precizat reprezentantul OAR.
O intervenţie a avut şi un artist braşovean, Gheorghe Iosif, care a spus că, în trecut, „comuniştii au lăsat urme infime faţă de ce am făcut noi după Revoluţie. Cum se poate să ne batem joc de istorie, de patrimoniu?  Dacă se decide că ne putem bate joc de o moştenire multiseculară să o facem. Cum să pui la câteva sute de metri de Piaţa Sfatului un bloc. Am înnebunit?”.

Şi tricouri „de protest”…
În sală şi-au făcut apariţia şi un grup de oameni, despre care locuitorii din Şchei care au venit la dezbatere spuneau că nu sunt „oameni ai locului”.
Bănuiala a fost că erau susţinători ai dezvoltatorului care s-au „ascuns” în spatele unor tricouri cu mesajul „Rezist Şchei”, urmat de alte mesaje „motivaţionale” de genul: „Respect PUZ, Primărie NU”, dar şi mesaje oarecum derutante, de genul „Rezist Şchei! Consumul de droguri vă poate afecta sănătatea!”. Pe un altul se putea citi „Rezist Schei! Salvaţi circulaţia în Şchei”, mesajul fiind, cel mai probabil o aluzie la „drumul fantomă” la care au început lucrările care au generat scandalul. Nu a lipsit nici mesajul „a la Gold Corporation” (compania care a dorit să dezvolte proiectul imobiliar de la Roşia Montană),  pentru în sala de şedinţe a apărut o persoană pe al cărei tricou scria „Rezist Schei! Locuri de muncă şi în Schei”.

Discuţii şi despre proiectul Maurer de pe Dealul Warthe
În timpul dezbaterii a fost atins şi proiectul imobiliar de pe Strada Stejărişului, dezvoltat de Maurer Imobiliare. Astfel, reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, Sorin Dencescu, care locuieşte în Şchei, a afirmat că „cel mai important dezvoltator imobiliar, Maurer, a cumpărat 10.000 mp pe Dealul Warthe. Vrea să facă acolo parcare subterană la fel de mare ca cea de la Spitalul Militar „Regina Maria” şi blocuri cu 10 etaje. Omul vrea să încerce. Noi, care stăm în zona Warthe, am primit notificările şi am trimis punctele de vedere. Primăria ne-a răspuns că doleanţele noastre au fost transmise către… dezvoltatorul imobiliar, ceea ce nu mi se pare în regulă. Primăria trebuie să regândească regimul de înălţime din zonă, dar să se gândească bine la problemele legate de traficul rutier. Maurer a dat două căi de acces, respectiv Drumul Poienii, care este sufocat, şi strada Stejăriş, care, conform documentelor prezentate de dezvoltatorul imobiliar, ar avea o lăţime de 10 m, dar în realitate are doar 4 metri”. Referitor la acest subiect, primarul Braşovului a afirmat că „i-am spus şi lui Dencescu faptul că totul se va face cu respectarea legii”. De asemenea, arhitectul şef al Braşovului, Marilena Tudorache, a afirmat că „pentru PUZ-ul ce vizează Dealul Warthe, am consultat populaţia încă din faza studiului de oportunitate”.

Şcheienii se tem că dealul o va lua la vale
Un fost consilier local Braşovean, Gheorghe Floroiu, care locuieşte în Şchei, a afirmat că din cauza şantierului „American Dream” este afectată infrastructura rutieră: „Pe «Calea Vacii» s-a asfaltat, dar nu s-a taluzat dealul, care e din lut. Dacă plouă mult, se duce dealul. Vine mâl pe stradă. De fiecare dată când plouă mai mult, mă uit să văd dacă nu pleacă dealul. De asemenea, strada Piatra Mare, reparată anul trecut, trebuie refăcută. De asemenea, pe Calea Vacii, dacă s-a asfaltat, trebuie să se taluzeze, pentru a se consolida terenul”.


Cum ar putea fi rezolvată problema canalizării „American Dream”
Având în vedere în zona în care se propune construirea ansamblului rezidenţial American Dream nu există canalizare, reprezentanţii Companiei Apa au analizat câteva scenarii posibile. Având în vedere că reţeaua existentă în Şchei nu ar avea capacitatea de a prelua noul cartier, directorul de exploatare al Companiei Apa, Teodor Sava, consideră că soluţia optimă pentru canalizare ar fi străpungerea dealului şi deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare din cartierul Bartolomeu”.