Proiectul Aeroportului Braşov a ajuns la Consiliul Concurenţei. Urmează prenotificarea Comisiei Europene

Direcţia de Implementare Aeroport din cadrul Consiliul Judeţean (CJ) Braşov a transmis zilele trecute, la Consiliul Concurenţei, documentaţia aferentă prenotificării Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat privind derularea investiţiei „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav”. Aceasta, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, este o etapă de natură birocratică obligatoriu de realizat, având în vedere că proiectul Consiliului Judeţean privind construirea Aeroportului este implementat cu fonduri publice asigurate din bugetul propriu al judeţului şi din alocări guvernamentale.
La rândul său, directorul Direcţia de Implementare Aeroport din cadrul Consiliul Judeţean Braşov, Alexandru Anghel, a precizat că prenotificarea oferă posibilitatea analizei documentaţiei la nivelul Comisiei Europene, astfel încât, în cazul în care sunt identificate inadvertenţe sau este nevoie de anumite clarificări şi completări, acestea să poată fi rezolvate de către CJ Braşov, înainte de realizarea notificării propriu-zise.

Consiliul Judeţean Braşov a avut o legătură permanentă cu Consiliul Concurenţei
Reprezentantul Direcţiei de Implementare Aeroport a menţionat că pentru a pregăti acest dosar, a ţinut legătura cu specialiştii Consiliului Concurenţei care gestionează problematica ajutoarelor de stat acordate aeroporturilor şi a avut consultări repetate cu aceştia, pe parcursul elaborării documentaţiei. „Conform uzanţelor în vigoare, Consiliul Concurenţei – singura autoritate din România responsabilă cu aplicarea regulilor de concurenţă, notează Aeroportul Braşov în Registrul Ajutoarelor de Stat, verifică documentaţia noastră şi o transmite mai departe la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care la rândul ei o înaintează la Direcţia Generală pentru Concurenţă din cadrul Comisiei Europene. De la acest for aşteptăm avizarea, în urma analizării documentelor”, a menţionat Alexandru Anghel.
Documentaţia pregătită pentru Comisia Europeană cuprinde Planul de afaceri al Aeroportului alături de formularele specifice de prenotificare, fiind transmisă la Consiliul Concurenţei atât în format fizic, cât şi electronic, în limbile română şi engleză. „Prenotificarea şi notificarea Comisiei Europene reprezintă un proces complex şi de durată, care ar putea dura de la câteva luni, până la doi ani”, a mai spus Anghel.  
Pe toată perioada întocmirii documentaţiei în vederea prenotificării, precum şi în continuarea demersurilor privind notificarea ajutorului de stat, până la obţinerea avizului favorabil al Comisiei Europene, el a menţionat că administraţia judeţeană beneficiază de suportul şi consultanţa specialiştilor care au realizat Planul de Afaceri al Aeroportului Internaţional Braşov.
„Construcţia unui aeroport din bani publici intră în sfera ajutorului de stat, iar acest demers trebuie adus la cunoştinţa organismelor de specialitate ale Uniunii Europene. Astfel, pentru ca administraţia judeţeană să poată depune proiecte destinate accesării de fonduri europene din care să decontăm lucrările de construcţie a Aeroportului Braşov şi dotările pe care le-am asigurat, este nevoie de acordul UE în ceea ce priveşte ajutorul de stat. Prenotificarea este un pas premergător, scopul nostru final fiind notificarea ajutorului de stat la forul european”, a continuat Anghel.  

Banii investiţi în anumite componente ar putea fi recuperaţi de la Uniunea Europeană
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a reamintit că o parte din suma investită în proiectul aeroportului ar putea fi recuperată din fonduri europene. „Pentru noi este o oportunitate foarte bună să putem recupera din fonduri europene o mare parte din cheltuielile pe care le realizăm. Mă refer la cheltuielile cu echipamentele de securitate, cu echipamentele necesare asigurării serviciilor de navigaţie aeriană, cu turnul de control, cu realizarea drumului şi gardului perimetral, precum şi a sistemului digital de televiziune cu circuit închis, cheltuieli care pot fi recuperate până la 100% din fonduri europene. Dorim să valorificăm toate oportunităţile financiare de care dispunem, astfel încât să realizăm Aeroportul în cele mai bune condiţii din punctul de vedere al costurilor”, a declarat Adrian Veştea.