Proiectul Aeroportului Braşov a încins spiritele în Consiliul Judeţean

Consilierii judeţeni braşoveni au aprobat ieri proiectul de hotărâre privind unor credite de până la 200 de milioane de lei, din care 155 de milioane pentru realizarea lucrărilor la aeroportul Braşov şi 45 milioane de lei pentru asigurarea cofinanţărilor şi a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor europene, dar şi pe cel prin care a fost stabilit scenariul pentru finalizarea aeroportului de la Ghimbav. La şedinţă au participat 32 din 35 de consilieri judeţeni, iar în cazul celor două proiecte au votat „pentru” 30 de aleşi. În cazul hotărârii de Consiliu Judeţean privind împrumutul, aleşii PER Ionel Spinean şi Nicolae Postolache au votat „împotrivă”, iar când s-a supus aprobării proiectul privind finalizarea aeroportului, cei doi s-au abţinut.
De altfel, cele două puncte de pe ordinea de zi au fost „întoarse pe toate feţele” de aleşii judeţeni.
Astfel, când s-a dezbătut împrumutul, aflat pe ordinea de zi înaintea proiectului referitor la aeroport, consilierii judeţeni Radu Mitric (PSD) şi Ionel Spinean (PER) au solicitat ca acest proiect să fie supus votului abia după ce se ia o decizie referitoare la aeroport. Acest lucru nu s-a întâmplat, având în vedere că ordinea de zi a fost votată în versiunea iniţială.
Pe de altă parte, consilierul judeţean Mihai Donţu (PNL) a propus ca prin viitorul împrumut să se ia în calcul şi posibilitatea refinanţării creditelor anterioare. Colegul lui de partid, Mihail Veştea, a spus că dacă nu se diminuau alocările de la bugetul de stat, administraţia judeţeană nu mai era pusă în situaţia de a apela la bănci pentru a cofinanţa proiectele europene.
Totodată, când s-a ajuns la punctul referitor la aeroport, Ionel Spinean a solicitat să se supună la vot toate variantele prevăzute în studiul de fundamentare, nu doar scenariul potrivit căruia lucrările vor fi finalizate din fonduri publice. Acesta a mai spus că în proiect trebuie să fie implicată şi Primăria Braşov, care are capacitatea financiară de a sprijini acest proiect. „Dacă se contractează acest împrumut, care nu va afecta actualul mandat, pentru că va fi şi o perioadă de graţie de 3 ani, în următoarele legislaturi nu se va mai putea face nu se va mai putea face aproape nimic în judeţ, pentru că vom avea un grad de îndatorare care nu ne va mai permite să contractăm alte împrumuturi necesare investiţiilor. De asemenea, trebuie să luăm în calcul revocarea asocierii cu Municipiul Braşov şi Oraşul Ghimbav”, a mai spus Spinean.
De asemenea, Radu Mitric a afirmat că „propunerea noastră este să luăm în calcul asocierea cu Municipiul Braşov şi alte unităţi administrativ-teritoriale, chiar dacă acest lucru nu îl vom face de la început. Municipiul Braşov este cel mai important partener pentru acest proiect”. De altfel, şi alesul judeţean a afirmat că în cazul în care se vor împrumuta bani pentru aeroport, judeţul Braşov se va dezvolta „cu două viteze”, având în vedere că nu vor mai fi bani pentru investiţii în zonele mai sărace.

Primăria Braşov nu este scoasă din ecuaţie
După aceste intervenţii, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a precizat că „a fost pusă problema asocierii cu alte unităţi teritorial-administrative. Acest lucru se poate face prin constituirea unei societăţi pe acţiuni, dar când, într-o astfel de formulă, dai bani de la bugetul local se consideră că ar fi ajutor de stat. Am solicitat un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei, iar specialiştii acestei instituţii ne-a spus că prin realizarea aeroportului în această variantă am intra în competiţie cu alte entităţi, unele dintre ele private. De asemenea, în cazul asocierii. trebuie să obţinem un aviz de la Comisia Europeană, iar un astfel de demers poate dura şi doi ani. De asemenea, a fost analizată şi concesionarea. Puteam concesiona lucrările şi operarea sau doar operarea. Am stat de vorbă cu mai mulţi aşa zişi investitori interesaţi. Nimeni nu este interesat de un astfel de proiect, având în vedere cât timp România consideră că aeroportul de la Braşov nu este un proiect naţional. Am ales finanţarea lucrărilor şi concesionarea ulterioară a operării. Atunci vor fi stabiliţi indicatori de performanţă, iar după ce se va trece de limita de un milion de pasageri, concesionarul va trebui să realizeze investiţii în dezvoltarea aeroportului. Eu sunt om de executiv, iar provocarea mea ca preşedinte al Consiliului Judeţean este că îmi doresc că realizez acest obiectiv”.
În ceea ce priveşte asocierea cu Municipiul Braşov în vederea realizării aeroportului, Adrian Veştea a precizat că demersurile în acest sens vor fi continuate: „Am considerat că este important să demarăm procedurile de achiziţie, care sunt extrem de greoaie, dar, în paralel, ne vom preocupa ca împreună cu Municipiul Braşov şi alte unităţi administrativ-teritoriale care îşi doresc să se implice în acest proiect să pregătim o notificare comună pe care să o înaintăm Comisiei Europene. Dacă vom găsi o astfel de soluţie este binevenit orice sprijin. Nu ne-am propus să facem singuri aeroportul, ci dorim să grăbim finalizarea lui, astfel încă să nu mai fie doar un subiect de campanie la următoarele alegeri”.  

Se menţine acelaşi grad de îndatorare ca în 2017. Împrumut de 200 milioane lei, pentru contracte de aproape 400 milioane lei
După şedinţa de plen, preşedintele Consiliului Judeţean a afirmat că „în administraţie trebuie să existe opinii, iar fiecare vrea să dea impresia că îşi face datoria şi că încercă să facă ceva. Eu consider că ceea ce am prezentat astăzi este un lucru normal, care trebuia făcut. Anul trecut, Consiliul Judeţean a rambursat anticipat peste 90 de milioane de lei din creditele anterioare, iar acum avem în vedere contractarea unui împrumut de peste 200 de milioane de lei, în condiţiile în care avem în implementare proiecte europene de aproape 400 de milioane de lei. Mai mult decât atât, la sfârşitul acestui mandat vom ajunge tot la acelaşi grad de îndatorare şi vom avea aeroportul funcţional. Nu ai cum să faci un proiect dacă nu găseşti surse de finanţare”.
Pe de altă parte, Adrian Veştea a anunţat că memoriul prin care parlamentarii braşoveni au solicitat includerea aeroportului în Master Planul General de Transporturi a fost depus la Ministerul Transporturilor: „Deputatul PSD Roxana Mînzatu a strâns semnături de la toţi parlamentarii de Braşov, dar şi de la conducerea Consiliului Judeţean Braşov şi de la prefectul Braşovului, după care a depus documentul. Este o cale foarte lungă, iar deciziile sunt destul de imprevizibile”.