Provocările schimburilor de studenţi prin Erasmus+, discutate la Braşov

35 de cadre didactice şi membri ai personalului administrativ din universităţi din 12 ţări s-au reunit, de ieri, la Braşov, pentru un schimb de experienţă în programul Erasmus +. Este pentru prima dată în istoria sa când Universitatea braşoveană găzduieşte o săptămână internaţională, menită să găsească soluţii la provocările noului program Erasmus, de regulă, această întâlnire având loc în „universităţi europene”.
În 2017 se împlinesc 20 de ani de când Universitatea Transilvania a intrat în programul Erasmus, transformat de doi ani în Erasmus +. Încă mai sunt lucruri pe care ţările nou intrate în program trebuie să le pună la punct. „Săptămâna internaţională – Iweek” se desfăşoară până în 28 aprilie, sub genericul „La vremuri noi, aceleaşi practici? Cum să facem faţă provocărilor internaţionale în calitate de participanţi în programul Erasmus+”. „Ştim cu toţii că, începând cu 2015, când noua etapă a programului Erasmus+ a fost lansată, iar acesta a fost extins și la așa numitele ţări partenere, cele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, efectul a fost unul benefic, însă a venit cu o serie de provocări în a organiza programul astfel încât să adresăm toate problemele pe care parteneriatele cu ţări non-UE le implică. (...) Provocările sunt legate în primul rând de diferenţele culturale, ţările noi participante în acest nou program cunosc mai puţin aspectele fundamentale programului, aspectele legate de recunoaşterea studiilor şi este nevoie ca noi, ca şi ţări participante de mai mult timp în acest program să le susţinem şi să le explicăm aceste aspecte”, a explicat prof.univ.dr.ing. Simona Lache (foto), prorector cu internaţionalizarea în Universitatea Transilvania Braşov.
De asemenea, dacă pentru un student braşovean este uşor să plece într-o mobilitate europeană, pentru un alt student dintr-o ţară non-UE este mai greu, având în vedere că în Europa este implementat sistemul Bologna şi creditele transferabile, dar nu este „generalizat” în alte ţări. Mai sunt şi elementele legate de culturi şi mentalităţi diferite, de limba de predare. „Avem provocări legate de organizarea efectivă de contracte. Dacă la nivel european avem anumite tipuri de cerinţe şi lucrurile se desfăşoară mai uşor, la nivel internaţional, deja banalul transfer al sumelor pentru studenţi în conturi bancare se realizează în alt fel”, a mai amintit prof. univ. dr. ing. Simona Lache.
Toate aceste aspecte vor fi discutate şi cei mai „vechi” în programul Erasmus vor împărtăşi din experienţa lor, în cadrul mai multor ateliere ce se desfăşoară pe parcursul aceste săptămâni. De asemenea, invitaţii vor avea şi un program de vizite la facultăţi ale universităţii braşovene şi obiective turistice.

Un lucru apreciat de reprezentanţii ţărilor din afara UE
„Pentru ţara mea este interesant în primul rând să cooperăm cu partenerii noştri europeni şi să lărgim orizontul de cunoaştere al studenţilor noştri, în primul rând, să-i apropiem mai mult de cultura, tradiţiile europene şi de asemenea să acceptăm studenţi europeni la universitatea noastră”, a spus Marc Shamtsyan, St. Petersburg State Institute of Technology, Rusia.
Anual, la Universitatea Transilvania din Braşov vin la studiu peste 100 de studenţi străini, prin programul Erasmus+. De asemenea, în jur de 200 de studenţi braşoveni merg în ţări din străinătate, pentru studiu şi plasament practic, în cadrul aceluiaşi program european. În ultimii ani, Universitatea Transilvania din Braşov şi-a lărgit aria de parteneriate, ajungând de la 9 ţări non-UE, la câteva zeci, astfel că aici studiază tineri din Uniunea Europeană, dar şi din ţări precum Sri Lanka, Rusia, Maroc sau Argentina.