Râşnovul ar putea „omologa” un grătar pentru deşeuri

Oraşul Râşnov va fi prima localitate din România în care se va instala, de-a latul pârâului Ghimbăşel, un grătar care să colecteze deşeurile aduse de apă. Acest dispozitiv, a explicat viceprimarul oraşului, Marieana Ducar, urmează să fie instalat la intrarea în localitate, după podul dinspre Predeal, iar lucrările vor fi executate în acest an. Reprezentanta Primăriei Râşnov a precizat că în zona respectivă, înainte de a se instala acel grătar, trebuie dislocată o insulă. „Dispozitivul va opri deşeurile care vin dinspre Predeal. Pentru realizarea acestei amenajări, Primăria Râşnov are sprijinul Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov, care, în situaţia în care proiectul va avea rezultate benefice, va realiza procedura de avizare în baza datelor obţinute de la Râşnov. „Amenajări asemănătoare au mai fost realizate doar în anii 1940, în zona Vidraru, de către germani. Practic, la noi se va realiza un proiect pilot. Dacă va fi un succes, modelul nostru va fi replicat şi în alte localităţi din ţară, care se confruntă cu această problemă”, a precizat Marieana Ducar.

Ghimbăşelul, „eliberat” de 20 de tone de gunoi acumulate în doar patru luni
Instalarea unui astfel de grătar vine în contextul în care, an de an, de cel puţin două ori, albia pârâului este ecologizată, fiind strânse atât gunoaiele aduse de apă, cât şi cele aruncate de unii dintre localnici.
Anul acesta, în intravilanul oraşului, pârâul Ghimbăşel a fost ecologizat de trei ori: în 22 martie - de Ziua Mondială a Apei, în 18 mai - de Ziua Voluntarilor în Luna Curăţeniei şi în 9 septembrie. La ultima acţiune, desfăşurată la patru luni după cea din luna mai, au participat peste 100 de persoane, de la salariaţi ai Primăriei Râşnov şi ai Goscom, la beneficiarii de ajutoare sociale, care trebuie să efectueze ore de muncă în folosul comunităţii. De asemenea, a dat o mână de ajutor şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov. Viceprimarul Râşnovului, Marieana Ducar, a precizat că în 9 septembrie „recolta” a fost bogată. În total, de pe malurile pârâului şi din apă s-au strâns 20 de tone de gunoaie. „Am găsit PET-uri şi alte deşeuri de plastic, îmbrăcăminte putredă, saltele sau cauciucuri. Din fericire, spre deosebire de anii trecuţi, nu am mai găsit multe resturi din construcţii ”, a explicat Ducar.

Unii locatari nu au răbdare până când vine maşina de gunoi să ia crengile
Râşnovenii care îşi curăţă pomii din gospodărie, tund iarba sau gardul viu pot lăsa resturile vegetale la poartă în anumite zile, pentru a fi ridicate gratuit de firmele de salubritate. Din păcate, unii locatari nu ţin cont de această facilitate şi duc crengile pe malurile Ghimbăşelului. „În 9 septembrie am strâns o remorcă de crengi. Conform unor programări cunoscute de toţi râşnovenii, resturile vegetale sunt ridicate de două ori pe lună, dar unii nu mai au răbdare, îşi curăţă pomii şi duc deşeurile pe malul apei”, a mai spus viceprimarul.
Crengile pot fi extrem de periculoase, pentru că, în cazul unor precipitaţii abundente, când nivelul pârâului creşte, acestea pot fi luate de apă, odată cu PET-urile şi alte deşeuri plutitoare şi formează „baraje” la picioarele podurilor.

O altă problemă: gunoiul de grajd
În timpul acţiunii de ecologizare de pe Ghimbăşel a fost găsită şi o cantitate impresionantă de gunoi de grajd, de cele mai multe provenind din gospodăriile în care se cresc porci. „Gunoiul a fost găsit în aproprierea podurilor, unde sunt căi de acces. Am primit reclamaţii de la cetăţeni că aceste deşeuri erau duse noaptea”, a mai spus Marieana Ducar.