Răspunsul ANAF pentru agenţii de muncă temporară

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) susţine, într-un comunicat de presă, că în acest an, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a demarat verificări pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, care se manifestă în domeniul muncii nedeclarate şi subdeclarate, în cadrul unui proiect pilot vizând creşterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii şi contribuţiilor sociale. În acest context, suplimentar faţă de acţiunile care vizează combaterea muncii nedeclarate, verificările au fost extinse şi la contribuabili autorizaţi ca agenţi de muncă temporară.
„Riscul fiscal evaluat este caracterizat de discrepanţa majoră dintre veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România şi a celor considerate neimpozabile de agenţii de muncă temporară, semnificativ mai mari decât cele impozabile, diurna medie plătită fiind de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Au fost constatate însă şi cazuri extreme, în care veniturile asupra cărora s-a plătit impozit şi contribuţii sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe ţară pentru un program de lucru parţial de două ore pe zi (reprezentând 322 lei în 2014), în timp ce diurna neimpozabilă a atins şi 2.000-2.500 euro", a precizat ANAF în comunicat.
Potrivit sursei citate, specificul acestei activităţi constă în faptul că agentul de muncă temporară încheie separat un contract de muncă temporară cu fiecare salariat şi un contract de punere la dispoziţie cu utilizatorul. În aceste condiţii, fiecare angajat cunoaşte de la începutul misiunii de muncă temporară locul de desfăşurare a activităţii şi îşi asumă obligaţiile menţionate în contractul de muncă temporară.
„Astfel, diferenţa dintre salariul minim din România, la care se plătesc obligaţiile fiscale, şi salariul minim din statul membru al Uniunii Europene în care lucrătorul este pus la dispoziţia unei întreprinderi utilizatoare, pe care agentul de muncă temporară are obligaţia să îl asigure conform legislaţiei în vigoare, este plătită cu titlu de diurnă, pe care agentul de muncă temporară o consideră venit neimpozabil. Această metodă prin care a fost disimulată plata unor drepturi de natură salarială a fost utilizată pentru a nu fi înregistrate şi virate la bugetul consolidat al statului obligaţiile fiscale constând în impozit pe venit şi contribuţii sociale, fiind de natură să genereze distorsiuni concurenţiale pe piaţa muncii şi să afecteze nivelul de securitate socială al angajaţilor”, a precizat ANAF.

Poprirea conturilor nu afectează plata salariilor
În acest context, susţine ANAF, constatările au fost extinse la nivelul întregii ţări şi efectuate, pe baza unei metodologii de control, la contribuabilii autorizaţi ca agenţi de muncă temporară care au înregistrat venituri din prestarea unor servicii externe, pentru instrumentarea acestor cazuri colaborându-se cu Inspecţia Muncii şi cu Direcţia Generală de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale din Ministerul Finanţelor Publice.
„Având în vedere aspectele constatate, coroborate cu prevederile legale incidente, sumele acordate cu titlu de diurnă au fost reîncadrate din punct de vedere fiscal, de asemenea, având în vedere împrejurările în care au fost săvârşite faptele, au fost sesizate organele de urmărire penală. În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii dispuse şi instituite în timpul controalelor antifraudă la contribuabilii verificaţi pentru asigurarea recuperării prejudiciilor şi împiedicarea înstrăinarii patrimoniului, vă informăm că poprirea asigurătorie a conturilor bancare aparţinând agenţilor de muncă temporară nu este de natură a afecta plata drepturilor salariale către angajaţi, în cauză fiind aplicabile prevederile art 149, alin (12), lit. a) din Codul de procedură fiscală, aşa cum de altfel rezultă şi din adresele de înfiinţare a popririi transmise de organele fiscale", a precizat ANAF.
Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) arăta, săptămâna trecută, că 100.000 de muncitori români care lucrează în străinătate riscă să-şi piardă locurile de muncă, iar 300 de firme să fie închise, după ce ANAF, „în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii", a dispus blocarea conturilor companiilor respective. Raţionamentul ANAF, precizau reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează temporar în străinătate nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.