Răspunsul Braşovului: nu putem găzdui refugiaţi

Refugiaţii care au plecat din Siria, Eritrea sau Afganistan evită ţara noastră, preferând Ungaria, Italia, Germania, Austria sau Suedia, ţări din cadrul Uniunii Europene care fac parte şi din spaţiul Schengen. Pentru a ajunge la destinaţie, refugiaţii preferă rute mai ieftine din Grecia, prin Bulgaria, Macedonia şi Serbia. Cu toate acestea, o parte din ei se preconizează a fi mutaţi în România, mai exact 1.705 de cetăţeni proveniţi din Asia, iar alţi 80 proveniţi din spaţiul extracomunitar. Conform datelor oficiale, în primele şapte luni ale acestui an în România au fost înregistraţi 414 de refugiaţi sirieni, 149 de irakieni şi 37 de afgani, iar cota pregătită de Comisia Europeană ţării noastre se ridică la 4.600 de imigranţi, 6.351 după alte surse, oricum, mult mai puţin decât Germania (40.000 de persoane) sau  Franţa (30.000). Astfel, foarte probabil, cele şase centre de refugiaţi din România - în Bucureşti, Galaţi, Suceava, Maramureş, Giurgiu şi Timişoara, care adună 950 de locuri, se vor umple în următoarea perioadă. În aceste condiţii, Ministerul Educaţiei a cerut ieri universităţilor şi inspectoratelor şcolare judeţene să identifice eventuale spaţii de cazare pe care ar putea să le pună la dispoziţia refugiaţilor ce ar ajunge în România, fără afectarea procesului de învăţământ. „Ministerul Educaţiei răspunde la toate solicitările Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. (...) Ministerul Educaţiei poate acorda sprijin, de exemplu, pentru cazare şi consiliere psihologică”, au declarat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei.

Din acest punct de vedere, Braşovul poate oferi doar asistenţă psihologică, nu şi locuri de cazare. „În judeţul nostru nu există în acest moment posibilitatea de a primi refugiaţi în şcoli sau de a le pregăti acestora masa. Dacă s-ar întâmpla acest lucru într-o clasă sau într-o sală de sport, activitatea instituţiei ar fi perturbată. E o situaţie specială, însă nu se poate compara cu o calamitate, un cutremur sau un război, spre exemplu”, a explicat Marius Vlăduţ, reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov. Acesta a mai spus că în cazul în care vor fi solicitări în acest sens, experţi ai Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Braşov s-ar putea deplasa într-unul din centrele de primire a refugiaţilor, pentru a le asigura acestora asistenţă psihologică sau s-ar putea afla la dispoziţia acestora din urmă, „în orice altă variantă sau soluţie s-ar găsi în acest sens”.  

Formula de distribuire a refugiaţilor folosită de Comisia Europeană are în vedere următoarele elemente: 40% venitul naţional al ţării gazdă, 40% populaţie, 10% rata şomajului şi 10% numărul de refugiaţi primiţi până acum, înainte de izbucnirea crizei imigranţilor anul acesta. Cei 120.000 de refugiaţi care urmează sa fie repartizaţi în mai multe ţări europene se află la ora actuală în Ungaria (54.000), Grecia (50.400) şi Italia (15.600). Marea Britanie beneficiază de o scutire în cadrul politicii UE de acordare de azil, la fel ca şi Irlanda sau Danemarca. 

România a convocat o şedinţă CSAT pentru 17 septembrie în care se va discuta această problemă.