Realitatea din 2020. Aşa va arăta Aerogara Braşovului: spectaculos

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, arhitectul Dorin Ştefan şi coordonatorul proiectului aeroportului de la Ghimbav, Alexandru Anghel, au prezentat miercuri proiectul terminalului de pasageri, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat şi prefectul judeţului, Marian Rasaliu, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi primarul Braşovului, George Scripcaru.
Fiind primul aeroport construit în România după 50 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că, în ceea ce priveşte terminalul, acesta va fi o clădire emblematică pentru Braşov.

CV-ul arhitectului care a proiectat aerogara Braşovului e unul impresionant
Membru fondator al Societăţii Arhitecţilor Români, doctor în arhitectură, comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, profesor universitar la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, vicepreşedinte al Ordinului Arhiţecţilor din România şi câştigător a numeroase concursuri internaţionale de arhitectură, Dorin Ştefan este cel care a propus Consiliului Judeţean Braşov soluţia arhitecturală pentru terminalul de pasageri al viitorului aeroport de la Ghimbav.

Turnul de control, inspirat dintr-un alt simbol: silueta unui avion legendar produs la Braşov, IAR 80
Autorul conceptului arhitectural al aerogării Braşov a afirmat că „va fi un terminal reprezentativ pentru identitatea noastră, a braşovenilor. Această clădire trebuie să fie o poartă de intrare în Braşov, care să spună ceva despre locul în care ai ajuns”. Arhitectul Dorin Şerban a prezentat totodată şi sursele de inspiraţie pentru viitorul terminal: „În această clădire se vor regăsi elementele goticului transilvănean, dar şi conceptul primei hale a IAR Ghimbav (mai exact hala de pe fosta platformă Tractorul, unde s-au produs iniţial avioane - n.r.), care a fost realizată în anii 30. Această hală este realizată din arce de beton armat cu o deschidere de 60 de metri. De asemenea, arcadele sunt şi elemente definitorii ale arhitecturii gotice”. Ba mai mult, el a precizat că a luat în calcul ca şi turnul de control să fie inspirat dintr-un simbol al Braşovului: „Această clădire ar putea să reproducă silueta unui avion legendar produs la Braşov, respectiv IAR 80”.

Terminalul: „luminos, deschis, care reflectă modul în care vedem astăzi democraţia”
Terminalul de pasageri va avea o suprafaţă de 11.000 mp şi va fi construit pe trei nivele. Scheletul va fi construit din beton armat, pereţii vor fi din sticlă, iar pe acoperiş vor fi instalate panouri fotovoltaice.
Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depozite), la parter va fi zona de check-in şi spaţii comerciale. La etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. „Dincolo de aspectele funcţionale, acest terminal va trebui să fie şi un loc plăcut de întâlnire, astfel că este acordată o atenţie specială spaţiilor comerciale, restaurantului dar şi zonelor verzi. Totodată, având în vedere că sticla este un element important, viitorul terminal va fi unul luminos, deschis, care reflectă modul în care vedem astăzi democraţia”, a mai spus Dorin Ştefan.
Conform arhitectului pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise de un an şi jumătate. Costul unui metru pătrat de construcţie este estimată la 2.000 de euro. „Din punct de vedere tehnic, terminalul în forma propusă de mine se poate realiza destul de uşor. Arcele vor fi din beton armat, iar realizarea lor va fi destul de simplă, pentru că nu vor fi probleme cu cofrarea”.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că în prezent sunt la avizare documentele prin care sunt stabilite fluxurile din terminal. „După avizarea acestora vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Estimăm că în această toamnă vom lansa licitaţia şi că vom semna contractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze proiectul, iar anul viitor să înceapă lucrările”, a declarat Veştea.

Fluxurile, gândite conform legislaţiei actuale
Coordonatorul proiectului aeroportului, Alexandru Anghel, a prezentat aspectele legate de fluxurile de călători şi de mărfuri din viitorul terminal. „Platforma de parcare are o capacitate de trei aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminal vor putea trece un milion de pasageri în fiecare an. Totuşi proiectul aeroportului este gândit «modular», ceea ce înseamnă că se va putea extinde relativ uşor în viitor”, a precizat Anghel.
Acesta a afirmat că specialiştii firmei IPTANA, care au proiectat fluxurile din terminal, au luat în calcul toate aspectele ce ţin de buna funcţionare a unui aeroport. „Totul este gândit astfel încât să nu existe intersectări între fluxurile de intrare şi cele de ieşire”.
 „Sortarea bagajelor se va face la subsol, pe patru nivele de securitate. De asemenea, acest terminal va asigura toate condiţiile tehnice şi operaţionale pentru desfăşurarea activităţii unor instituţii precum SRI, Poliţia de Frontieră sau Vama”, a declarat Anghel. Totodată, acesta a afirmat că partea stângă a terminalului urmează a fi destinată spaţiilor administrative (birouri, vestiare etc).

Finalizarea aeroportului în anul 2020, un obiectiv realizabil
În timpul conferinţei de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că pentru data de 3 septembrie este programată deschiderea ofertelor pentru proiectarea şi execuţia a nouă obiective noi, după ce procedura de achiziţie a fost lansată la sfârşitul lunii iulie. Contractul, cu o valoare estimată de 28,63 de milioane de lei, prevede, printre altele, clădirea energetică, remiza PSI, posturile de control acces, reţelele interioare ale aeroportului şi platforma antisuflu. „Vrem să facem o evaluare rapidă pentru a intra în proiectare şi anul viitor să facem lucrările”, a mai spus Veştea.
De asemenea, având în vedere că şansele ca anul viitor să înceapă şi lucrările la terminal, Adrian Veştea a declarat că „am tot mai mare încredere că anul 2020 este un termen realist privind finalizarea aeroportului”.  
Totodată, reprezentantul administraţiei judeţene a precizat că în această perioadă se lucrează la un plan de afaceri al aeroportului: „Documentul va fi transmis Comisiei Europene. La nivelul Uniunii Europene se urmăreşte ca astfel de obiective să fie operate de mediul privat. În aceste condiţii, luăm în calcul concesionarea aeroportului cu plata unei redevenţe de către operatori”.

„Adevărata problemă a fost asigurarea finanţării, nu orgoliile politice”
În ceea ce priveşte  finanţarea aeroportului, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a reamintit că resursele financiare sunt asigurate din credite bancare, pentru că susţinerea proiectului de la bugetul de stat nu a fost posibilă, dar nu a fost identificat niciun program european care să permită finanţarea unor astfel de lucrări.
Tot în conferinţa de presă de ieri, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că este optimist în reuşita acestui proiect. De altfel, el a ţinut să precizeze că „investiţia nu a fost blocată de orgoliile politice. Adevărata problemă a fost asigurarea finanţării lucrărilor, nu orgoliile politice, aşa cu s-a tot vehiculat”. Totodată, el a apreciat faptul că în proiectarea terminalului s-a implicat arhitectul Dorin Ştefan: „Am o experienţă plăcută în ceea ce priveşte colaborarea cu el. A proiectat corpul nou al Colegiului «Dr. Ioan Meşotă», iar conceptul prezentat de el a fost unul realist şi realizabil”.  

Preşedintele CJ Covasna: „Ne vom respecta promisiunea”
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a vorbit şi el despre importanţa aeroportului de la Braşov, pe care îl consideră un obiectiv important pentru toată regiunea, nu doar pentru judeţul Braşov. De asemenea, el a reamintit că, atât Consiliul Judeţean Covasna, cât şi Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe  vor susţine financiar acest proiect. „Ne-am angajat să susţinem această investiţie şi ne ţinem de cuvânt, nu doar pentru că avem relaţii interinstituţionale corecte cu Braşovul de foarte mulţi ani, ci şi pentru că acesta este un proiect macroregional. Suntem direct interesaţi de succesul acestui proiect. Aşa cum am promis, în etapa finală a proiectului, Consiliul Judeţean Covasna va aloca pentru aeroport suma de 3 milioane de  euro. Aceeaşi sumă va veni şi din partea Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe”, a anunţat Tamas Sandor. Acesta a amintit şi de proiectele de infrastructură şi de conectivitate între cele două judeţe: „Mă refer la modernizarea drumurilor judeţene limitrofe aeroportului şi celor două judeţe - drumul Sf. Gheorghe - Ilieni Podu Iloaiei fiind deja finalizat, cu o bună perspectivă de a fi apoi continuat şi pe teritoriul Braşovului. Milităm, de asemenea, pentru realizarea autostrăzii Braşov - Sf. Gheorghe - Bacău, a cărei construcţie este o problemă naţională, pentru că DN11, Braşov – Târgu Secuiesc – Bacău ce leagă practic Transilvania de Moldova, este tranzitat zilnic de cel puţin 15.000 de maşini”.

Schimb de replici între preşedintele CJ Braşov şi prefectul Marian Rasaliu
Prezent la conferinţa de presă, prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a declarat că „acest Guvern susţine în totalitate dezvoltarea Regiunii Centru prin lucruri concrete, inclusiv în ceea ce priveşte aeroportul de la Ghimbav sau construirea autostrăzii Comarnic – Braşov. Am susţinut construirea aeroportului de la Braşov şi vreau să îl văd terminat cât mai repede. Acest Guvern, prin instituţiile deconcentrate de la nivelul judeţului Braşov, susţin cu tărie acest obiectiv”.
După această afirmaţie, a intervenit preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, care a afirmat că „sper să nu ne rezumăm numai la avizele din partea instituţiilor, ci şi la identificarea unor surse de finanţare”.