„Reforma” pensiilor speciale: Bătrân, 64 de ani, rămân să întreţin pensionar de 42

Legea pensiilor speciale, numită oficial Legea pensiilor de serviciu, care ar fi trebuit să reformeze aceste privilegii, a fost votată miercuri, 29 martie, în Senat, cu 79 de voturi „pentru” şi 37 „împotrivă”.
În afara reducerile de cheltuieli rezultate din excluderea încasării mai multor pensii speciale şi din plafonarea la nivelul salariilor din domeniu actuale, economisirea provenită din anumite corecţii ale stagiului şi vârstei de pensionare sunt infime, raportat la total.

Reducerile:
- În cazul militarilor, poliţiştilor şi cadrelor de la SRI, SIE, STS, SPP şi alte servicii secrete, nu există modificări ale vârstei de pensionare, iar despre stagii de cotizare nu poate fi vorba, întrucât ei nu virează contribuţii de asigurări sociale.
- În cazul diplomaţilor şi consulilor, exista posibilitatea pensionării la 60 de ani, cu 15 ani vechime. În viitor vârsta urcă la cea prevăzută pentru pensiile obişnuite – 65 de ani (63 de ani pentru femei).
- La auditorii publici externi (Curtea de Conturi), vechimea necesară creşte de la 14 la 15 ani.
- Piloţii civili, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor se va putea pensiona după 20 de ani de activitate, ca şi până acum, dar numai dacă au împlinit vârsta de 52 de ani, în loc de 50 de ani, în prezent.
Toate aceste modificări se aplică pe viitor, nu pot fi impuse în cazul celor deja pensionaţi, motiv pentru care am şi asistat la fluxuri anormale de retragere de activitate, atât în rândul magistraţilor, cât şi al poliţiştilor şi militarilor.
Reglementarea este departe de a satisface cerinţele Comisiei Europene, aşa încât pericolul de a pierde tranşa a treia din fondurile PNRR rămâne actuală.

Rămân toate pensiile speciale
Legea păstrează absolut toate tipurile de pensii speciale, inclusiv pe cele neintrate încă în plată (indemnizaţiile primarilor şi viceprimarilor, ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene) şi scade uşor valoarea prin introducerea a două principii:
- nicio pensie nu trebuie să depăşească salariul încasat de o persoană în activitate pe aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii;
- nimeni nu poate beneficia de mai multe pensii speciale.

Pensia lui Ciucă, subiect de scandal
Senatorul PSD, Radu Oprea, a declarat de la tribuna Senatului că „cei care ne zic acum că pierdem PNRR au introdus noaptea ca hoţii acel 9,4% (proncent maxim din PIB până la care poate urca fondul de pensii, asumat prin PNRR – n.r.). Aţi ieşit pe uşa din spate a Guvernului şi luaţi acum oala de ciorbă de pe foc cu mâna altuia. Acum ziceţi că de abia trăiesc cei cu pensie minimă şi când le-am mărit tot voi ne criticaţi”.
De la USR, senatorul Ştefan Pălărie a spus că Nicolae Ciucă are o pensie de 18.000 de lei şi că după aplicarea impozitării adoptate în comisiile de specialitate acesta va avea doar cu 500 de lei mai puţin. „Domnii de la PNL, colegii lui Rareş Bogdan care-şi rupeau cămaşa, ce faceţi? Vă pregătiţi să votaţi să nu se supere domnul Ciucă. (...) Legea asta nu mută nicio pensie pe principiul contributivităţii. Vedem protestele din Franţa, nu ne permitem să iasă oamenii în stradă fiindcă nu le plătim pensiile la timp”, a declarat Pălărie.
Senatorul PNL, Virgil Guran, i-a replicat acestuia spunând că „sunt mulţi care nu au făcut armata şi nu ştiu despre ce vorbesc. „Poate ar fi bine să organizăm o tabără militară şi să îi invităm. Nu e nicio pensie nesimţită. Eu ştiu ce privilegii nu au avut: Să se mute în diferite garnizoane. Ştiţi ce înseamnă teatru de operaţii? Poate aţi văzut doar în filme. Înseamnă să stai la 50 de grade, 6 luni, să nu îţi vezi copiii, să ieşi din cort şă îţi vezi colegii morţi, vezi talibani, asta înseamnă. Câţi nu se sperie să nu îi ia în Ucraina? Când vedem ce e acolo ne dăm seama ce înseamnă. Avem nevoie de ei, nu trebuie să îi tăvălim, le sunt îngrădite multe drepturi”, a declarat Guran.
Despre pensia lui Nicolae Ciucă, senatorul PNL a declarat că „nu e mare.  „Nicolae Ciucă a fost comandantul Armatei Române. Are 3.000 de euro. Dacă asta vi se pare o pensie mare... Merită acest respect”, a mai spus Guran.  

Secretar de stat în Ministerul Muncii: Acest proiect duce la scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu
Guvernul a trimis proiectul de lege fără o evaluare a impactului acestei legi, adică fără o prezentare a sumei ce va fi economisite prin legea votată miercuri, din cele peste 12 miliarde de lei cât au costat anul trecut pensiile speciale.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii Cristian Vasilcoiu a declarat, ieri, în plen, că a făcut, împreună cu colegii de la Casa de Pensii, mai multe rulări în datele din sistem şi acest proiect duce la scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu. „De principiu, proiectul prevede că nicio pensie de serviciu nu va mai putea depăşi venitul din activitate, că pensiile de serviciu nu se mai indexează cu valoarea salariilor în plată ci cu inflaţia, că pensiile mai mari decât salariul mediu, pentru partea de neconstributivitate vor fi impozitate cu 15%, că nu se mai pot cumula mai multe pensii de serviciu şi vreau să vă spun că am făcut ieri, împreună cu colegii de la Casa de Pensii, mai multe rulări în datele din sistem şi acest proiect duce la scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu”, a spus el.

CARE SUNT MODIFICĂRILE PRIN CARE ROMÂNIA VREA SĂ CONVINGĂ UE CĂ A BIFAT JALONUL
1. Interzis la cumulul mai multor pensii speciale: La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează în 30 de zile pentru una dintre aceste pensii.2. Plafonarea pensiei la venitul din ultima perioada de activitate.
3. Indexarea pensiei se va face doar cu rata inflaţiei din anul precedent (şi nu cu valoarea salariilor în plată, ca acum).
4. Eliminarea din baza de calcul a pensiilor militare a cinci sporuri.
5. Impozitare progresivă:
– pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%;
– pentru partea din venitul din pensii care depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi excede aplicării principiului contributivităţii, se aplică cota de impunere de 15%.
– în situaţia în care cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, depăşeşte câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depăşeşte nivelul acestui cuantum.