Regele Mihai, de două ori printre braşoveni. Drum lin spre ceruri, Majestate!

Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, s-a stins, marți, la reşedinţa privată din Elveţia, la ora 13.00 (ora României), anunţul fiind făcut de Casa Regală a României. În memoria Regelui Mihai I al României, Consiliul Judeţean Braşov va coborî în bernă drapelul naţional. „Moartea Regelui Mihai I al României ne îndurerează profund. Simţim cu toţii că este o pierdere incomensurabilă pentru România şi poporul român. Majestatea Sa va rămâne veşnic în inimile noastre prin personalitatea sa luminoasă, prin modul excepţional în care şi-a pus viaţa în slujba poporului şi a ţării. Exemplul său de dăruire şi sacrificiu, de demnitate şi patriotism este nepieritor. Regele Mihai a fost, este şi va fi mereu un model pentru ceea ce înseamnă un român adevărat, care respectă istoria, valorile, cultura şi tradiţiile ţării. Pe tot parcursul vieţii, Majestatea Sa a fost alături de poporul nostru, pe care l-a iubit cu toată puterea. Îi mulţumim şi îi suntem recunoscători şi acum, în aceste momente triste, pentru că în cei 96 de ani ai vieţii sale a pus România pe primul plan.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Adrian-Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Regele Mihai a făcut două vizite la Braşov, una în 1996 şi una 10 ani mai târziu. Pe 18 aprilie 2006, după o şedinţă solemnă la Consiliul Judeţean Braşov, Regele Mihai şi Regina Ana au parcurs pe jos strada Republicii, până în Piaţa Sfatului (unde au luat parte la o slujbă religioasă oficiată la Catedrala Ortodoxă), au coborât pe strada Mureşenilor, au servit masa la Aro Palace şi au făcut un popas la Spitalul Militar „Regina Maria”. Pe tot parcursul vizitei, au fost urmați de braşoveni, în Piaţa Sfatului, la ieșirea din biserică, Majestăţile Sale acceptând să facă fotografii cu zeci de oameni, care îi aşteptau să le strângă mâna şi să le ofere flori.

Doliu naţional pentru Majestatea Sa
În urmă cu un an, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică. Guvernul a decretat, marţi, trei zile de doliu naţional pentru Regele Mihai.
„Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală. La dorinţa Custodelui Coroanei române, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiţia înaintaşilor Majestăţii Sale Defuncte. Începând de mâine (astăzi – n.r.), cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile. Condoleanţe pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/”, se arată într-un comunicat al Casei Regale a României.  

Înmormântarea va avea loc pe 16 decembrie
Regele Mihai va reveni pe pământul care l-a iubit atât de mult pe 13 decembrie cu un avion miliar al celor de la Ministerul Apărării Naţionale. După trei zile în care poporul său poate să-şi ia rămas bun de la Suveran, slujba de înmormântare va fi oficiată sâmbătă, pe data de 16 decembrie, la Curtea de Argeş.

Mihai I, ultimul monarh al ţării noastre
Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921. Fiul lui Carol al II-lea şi al Principesei Elena a Greciei a fost suveran al României în perioadele 1927-1930, prin intermediul unei Regenţe, şi 1940-1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.
Prima dată a devenit rege în 1927, la doar 6 ani, după moartea bunicului său, Regele  Ferdinand de Hohenzollern. Carol al II-lea, tatăl său, renunţase la tron  şi a plecat la Paris, fiind decăzut definitiv din drepturile de prinţ moştenitor prin actul din 4 ianuarie 1926. Astfel, Mihai I a fost proclamat Rege, dar a fost instituită o regenţă e trei persoane, formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan. O regenţă care, însă, nu a fost la nivelul problemelor vieţii politice şi economice de la acea vreme. Tatăl lui Mihai s-a reîntors în ţară în 1930, şi-a detronat fiul, pe Mihai I, şi a devenit Rege. Mihai a devenit Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florenţa. Privat de o veritabilă afecţiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educaţie aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.
În septembrie 1939 a izbucnit al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă. Când balanţa războiului s-a întors şi forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923.
Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistiţiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga ţară. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În 1945 regele este decorat cu ordinul “Victoria”, cea mai inaltă decoraţie de război sovietică. A mai fost decorat cu “Legiunea de merit” de către SUA. Totuşi, în semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională, fraudând alegeri, decapitând Partidul Naţional Ţărănesc. La sfârşitul anului a venit rândul instituţiei monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeaşi zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 pleacă în exil. În iunie 1948 se căsătoreşte cu Regina Ana de Bourbon-Parma. Se stabileşte la Lausanne în 1949 şi apoi în Marea Britanie, între 1950 şi 1956, unde înfiinţează o fermă şi un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveţia, la Versoix, unde locuieşte peste 45 de ani. Regele înfiinţează o companie de electronice şi automatizări, pe care o vinde în 1964 şi urmează cursuri de broker pe Wall Street. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.
Chiar şi în exil a fost alături de ţara pe care o părăsise şi în care a vrut să revină după revoluţia din 1989, dar atunci a fost oprit de regimul Ion Iliescu, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a primit înapoi cetăţenia română. Este împuternicit de preşedintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul tării pentru NATO: în martie 1997, ţine un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra. Ulterior, i-au fost retrocedate şi o parte din proprietăţi. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ţinut un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României.

A lăsat în urmă o avere uriaşă
Regele Mihai al României a lăsat în urma sa o moştenire uriaşă, trunchiată puternic de confiscările comuniste. Evaluarea averii Casei Regale este extrem de subiectivă şi poate naşte multe discuţii, cu atât mai mult cu cât majoritatea castelelor sunt bunuri de patrimoniu. Ultima ediţia a Top 300 Capital cei mai bogaţi români plasează Familia Regală pe locul 85, în stagnare faţă de anul anterior. Averea Casei Regale a fost estimată la 65-67 milioane de euro, în uşoară creştere de la nivelul de 63-65 milioane de euro, cât era în 2016.
Până în 1948, când au fost confiscate de comunişti, Familia Regală a României deţinea mii de hectare de terenuri agricole şi de păduri, mai multe castele şi numeroase alte imobile. După Revoluţie, doar o parte din proprietăţi au fost recuperate.
Familia Regală deţine patru castele cu un total de peste 450 de camere, aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga – Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere.