Rejudecat a doua oară, dosarul penal al Maria Schutz s-a soluţionat cu o sentinţă mai blândă decât prima: 10 ani în loc de 12 ani de închisoare cu executare. Nici această sentinţă nu este însă definitivă, iar faptele se prescriu în noiembrie.
Maria Schutz (foto) cunoscută drept „regina serelor” a primit pe 7 august 10 ani de închisoare cu executare pentru devalizarea serelor din Codlea şi Oradea, valoarea fraudei ridicându-se la 13 milioane de euro. Alături de ea au mai fost condamnaţi Corneliu Popa, fostul director general şi Mihai Ciobanu din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.
„Regina serelor” este acuzată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea că a fraudat milioane de euro. Pe lângă acuzaţia de fraudă, Schutz mai este acuzată şi de complicitatea partenerului de afaceri Ion Dascălu şi a doi şefi din Agenţia Domeniilor Statului - fostul director general Corneliu Popa şi şeful Direcţiei Urmărire Contracte, Mihai Ciobanu.
În timp ce Maria Schutz a fost condamnată la 10 ani de închisoare cu executare, în cazul lui Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu judecătorii au decis câte 6 ani de închisoare, în timp ce Ion Dascălu, a fost achitat pentru prescrierea faptelor.
Fapte din 2002, prima sentinţă în 2013
Este a doua sentinţă pronunţată de judecătorii orădeni, după ce în 2013 aceeaşi instanţă a decis condamnarea lui Schutz la 12 ani de detenţie, în timp ce Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu au primit câte 10 ani de închisoare. Atunci nu a scăpat de închisoare cu nici Ion Dascălu, judecătorii condamnându-l la doi ani.
Cum sentinţa a putut fi atacată, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Oradea unde magistraţii au invocat mai multe vicii de procedură pe care le-ar fi comis magistraţii de la Tribunal, astfel că dosarul a ajuns din nou pe masa judecătorilor de la Tribunalul Bihor.
Decizia dată la finalul săptămânii trecute nu este definitivă, ea putând fi atacată, din nou, la Curtea de Apel Oradea. De această dată, lucrurile vor trebui să se mişte mult mai repede şi asta pentru că în toamna acestui an, mai exact în luna noiembrie, se vor prescrie faptele penale pentru care Schutz, Popa şi Ciobanu sunt anchetaţi.
Pe lângă anii de închisoare pe care i-au primit, cei trei au de achitat şi sume importante de bani. Astfel, în solidar cu Societatea Agricolă Worldser Ţuglui şi Asociaţia Agricolă AGRO 2001 Ţuglui au de plătit despăgubiri de peste 13 milioane de euro către bugetul de stat.
Devalizări „la indigo”
Schutz a reuşit să devalizeze serele din Codlea şi Oradea după aceeaşi reţetă - înfiinţarea unor firme cu care urma să participe la licitaţii, oferirea unor preţuri mici, dar promisiunea unor investiţii uriaşe.
Prima companie devalizată a fost Sere Codlea, unde licitaţia a avut loc în septembrie 2002. Licitaţia a fost câştigată de Asociaţia Agricolă AGRO 2001 Ţuglui datorită angajamentului de a face investiţii de peste un milion de dolari, deşi societatea agricolă respectivă se înfiinţase cu două săptămâni înainte de înscrierea la licitaţie, nu desfăşurase nicio activitate agricolă, iar oferta de preţ pe acţiune fusese inferioară decât cea a contra-ofertantului.
Ulterior, deşi Asociaţia Agricolă AGRO 2001 Ţuglui nu achitase, la termenele stabilite, ratele aferente cumpărării de acţiuni, iar investiţiile asumate nu fuseseră realizate, Popa, cu sprijinul lui Ciobanu Mihai, a încheiat un act adiţional, cu încălcarea normelor legale în vigoare, prin care a prelungit termenul de plată.
În final, Asociaţia Agricolă AGRO 2001 Ţuglui nici măcar nu a achitat diferenţa de 80% din preţul acţiunilor. „Adevăratele intenţii ale inculpatei Schutz Maria au fost demonstrate şi de modul de administrare a SC Sere Codlea SA, ajungându-se la falimentarea societăţii după ce în prealabil aceasta a fost devalizată. Acest lucru a fost realizat de către inculpată prin folosirea SC Gini Transcom SRL Craiova”, susţineau procurorii DNA Oradea. În cursul anului 2002, Schutz în calitate de preşedinte al Asociaţiei Agricole AGRO 2001 Ţuglui, acţionar majoritar la SC Sere Codlea SA Braşov, a solicitat o subvenţie de 70% din valoarea unor instalaţii de irigat prin prezentarea unor documente care atestau în mod nereal că instalaţiile respective ar fi fost achiziţionate de la SC Gini Transcom SRL Craiova. În realitate, acestea erau doar componente sau instalaţii pentru care s-a mai obţinut subvenţie.
Alocaţia de 70% din preţul de achiziţionare a instalaţiilor de irigat, a fost virată de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Braşov în contul aşa-zisului furnizor, respectiv SC Gini Transcom SRL Craiova, în baza documentaţiei depuse de reprezentanţii SC Sere Codlea SA şi a verificărilor ulterioare.
Modelul a fost copiat în 2002 cu Orser Oradea. În total, prejudiciul creat Agenţiei Domeniilor Statului prin fraudele comise cu ocazia privatizării şi post - privatizării celor două societăţi comerciale (Orser SA Oradea şi Sere Codlea SA) precum şi patrimoniului Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Braşov este de peste 5 milioane de euro. Pentru recuperarea acestei sume, procurorii au dispus aplicarea sechestrului asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale celor patru inculpaţi.
Adaugă un comentariu