Registrul „pilelor”

România are nevoie de un registru al lobby-ului, pentru a se cunoaște cu exactitate cine derulează campaniile de lobby care influențează factorii de decizie, a declarat, ieri, Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). „Nu cred că este nevoie de o lege a lobby-ului, însă este nevoie de un registru de lobby, astfel vom ști cine cu ce temă s-a dus la o anumită instituție", a spus Pârvan, în cadrul summitului afacerilor publice, organizat de Asociația Registrului Român de Lobby. Potrivit acestuia, în Statele Unite există un astfel de registru, astfel că se știe cât a costat lobby-ul pentru fiecare lege în parte. În ceea ce priveşte Ministerul Justiției, acesta este rezervat cu privire la reglementarea activităților de lobby printr-o lege-cadru, fiind adeptul modificării legislației secundare, acolo unde este cazul, a declarat Adrian Baboi-Stroe, secretar de stat în cadrul instituției. Potrivit acestuia, un prim motiv pentru care Ministerul Justiției are această poziție a fost de a nu declanșa interpretări cu privire la confuzia dintre lobby și trafic de influență. „Este un risc major, astfel că am preferat să nu deschidem poarta acestor riscuri. Preferăm să nu ni le asumăm", a mai spus secretarul de stat. „În al doilea rând, nu vedem de ce statul trebuie să intervină în stabilirea regulilor unei profesii exercitate de entități private. Ministerul Justiției are un interes redus de a reglementa acest lucru", a adăugat Baboi-Stroe.