Renaşte CFR-ul braşovean pentru centenar?

Sunt şapte ani de la ultimul meci disputat de CFR Braşov, la acea vreme cea mai veche echipă de fotbal activă din oraş. Deşi în prezent pe teren se „antrenează” caprele, antrenorul Viorel Pânzaru (foto stânga),
şi-a propus însă să readucă la viaţă fotbalul în cartierul Triaj. De altfel, în 1921 ar trebui aniversat centenarul clubului.
„Trebuie să vedem exact care mai e situaţia în acte a stadionului. El a fost acordat cu titlu gratuit, în urmă cu multă vreme, sindicatului «ceferiştilor» de către Ministerul Transporturilor. Aşa am şi funcţionat mulţi ani, sindicatul fiind principalul susţinător al clubului nostru. M-am documentat şi apoi am purtat discuţii mai multă vreme, acum însă totul este blocat de pandemia coronavirusului. Când ieşim din izolare, voi continua demersurile. Dacă nu întâmpinăm probleme, nu pot să spun exact cât va dura, dar la un moment dat o să dăm drumul din nou la treabă!”, spune omul cu care, alături de preşedintele Alexandru Badea (foto dreapta)  s-a confundat gruparea vişinie în ultimele două decenii şi jumătate de activitate.

Îşi susţine ideea afirmând că e păcat să nu existe o echipă în acest „colţ” de Braşov unde fotbalul este foarte iubit: „Pe vremuri, de la stadion până acasă, în celălalt capăt al cartierului, vorbeam într-una. Le răspundeam la salut tutror, că toţi erau «prinşi»  în vreun fel la club, la juniori, la copii, la seniori. Există şi acum «material», sunt copii care merg chiar până la Vulcan să joace fotbal!”.

S-au retras în 2013...
CFR-ul braşovean s-a retras din campionatul judeţean (Liga a 4-a) la începutul anului 2013, neavând banii necesari pentru a continua acel campionat. „Feroviarii” încheiaseră turul pe locul trei, la doar trei puncte de liderul din Râşnov. În ultimii ani, fondurile alocate de sindicat asigurau strictul necesar, costurile organizării meciurilor de acasă, plus cele pentru deplasări.

… după 92 de ani de activitate
A fost printre primele cluburi de fotbal din Braşov, fiind fondat în 1921 de Asociaţia Căilor Ferate Române Braşov. Primul a fost Colţea, înfiinţat în 1913 la Bucureşti şi mutat în 1918 sub Tâmpa. Colţea a devenit, în 1928, campioană naţională, dar a dispărut în 1931, când Braşovia Braşov i-a luat locul, echipa fiind reînfiinţată în 2015.
Revenind la CFR-işti, aceştia au avut şi ei performanţele lor în perioada interbelică: promovare în Divizia A în 1937 şi calificare în optimile de finală ale Cupei Româiniei în 1934 (după 1-0 cu Jiul Petroşani, au fost eliminaţi de UD Reşiţa, scor 2-0, în optimi).

Locul de unde a plecat Gyuszi Balint
În „istoria modernă” a CFR-ului braşovean, cea mai importantă performanţă a fost reuşită în 1999, când s-a promovat în Divizia C. În echipă era atunci şi Laszlo Balint, care a ajuns apoi la FC Braşov, CFR Cluj, UTA, Unirea Urziceni, antrenor în prezent al echipei Aradului. În poartă era Eduard Rizea, care trecuse şi pe la FC Argeş, iar din lot, la doar 14 ani, făcea parte şi Adrian Pânzaru, actual component al naţionalei de futsal a României, fiul antrenorului Viorel Pânzaru. „N-a fost deloc uşor. Eram într-o serie cu şapte echipe minereşti şi la acea vreme luai greu puncte pe terenul acestora. Era «război» pe toate fronturile. Totuşi, puteam scăpa de retrogradare cu un egal, pe final de sezon, la Oltul Sfântu Gheorghe. N-a fost să fie, am pierdut şi ne-am întors în «judeţ»”, povesteşte „nea Vio”.

Stadionul a ajuns o ruină
Baza de la marginea Braşovului nu a fost una sofisticată vreodată, însă reprezenta ceea ce era nevoie pentru micuţa grupare, dar şi pentru locuitorii cartierului din nord-estul Braşovului, în mare parte angajaţi sau foşti angajaţi ai CFR-ului. Tribună realizată, cum altfel, din traverse de linie de tren, pe dealul din vecinătatea terenului, vestiare îngrijite, chiar şi un bazin pentru refacere. În prezent, locul este o ruină. Oile şi caprele se desfăşoară în voie pe ceea ce înainte era gazon, traversele de pe deal nu se mai văd de boscheţi, iar situaţia clădirii vestiarelor este de nedescris.

Totuşi, Pânzaru este optimist: „Dacă reuşim să reluăm activitatea, vom igieniza şi vom pune la punct vestiarele. Se va implica lumea din zonă, aşa a fost şi la construcţia clădirii, acum zeci de ani. S-a făcut din muncă voluntară, din dragoste pentru sport”. Mai mult, antrenorul spune că are încredere că stadionul va beneificia, în sfârşit, de un gazon bun, o problemă pentru care echipele din Braşov nu prea iubeau deplasările în Triaj.  „A avut timp să se «odihnească». Era destul de uzat, îl foloseam şi noi şi rugbyştii, fiecare cu câte două, trei echipe. Acum a crescut iarba, trebuie doar să îl «aşezăm»”.

Braşovul şi numeroasele sale echipe dispărute
Braşovul are o tradiţie a echipelor dispărute de pe harta fotbalului în ultimul deceniu şi jumătate. Trupa fanion,
FC Braşov, a intrat în faliment în 2017, însă sperăm cu toţii că la un moment dat va reajunge în prim planul fotbalului.
Se spunea la un moment dat că sunt echipe braşovene în jumătate de serie a Diviziei B, respectiv în câte o serie întreagă de „C”.
Din prima categorie au dispărut Tractorul, Metrom, ICIM şi Nitramonia Făgăraş, iar Precizia Săcele a avut la rândul ei câţiva ani de pauză, revenind destul de recent în Liga a 4-a.
Din cea de-a doua, Romradiatoare, Torpedo Zărneşti, Carpaţi au dispărut de ceva vreme, iar Feldioara sau Hoghizul înoată în „Onoare” (Liga a 5-a).
În prezent, singurele echipe ale judeţului care activează în primele trei ligi sunt SR Braşov şi Olimpic Cetate Râşnov, ambele în C3.
În paralel, pe „arena” din Triaj a funcţionat şi o echipă de rugby. Înfiinţată de Vasile Soporan în 1967, a activat mulţi ani, chiar şi în prima divizie, însă la fel ca „sora” de la fotbal, nu mai există în acest moment.