Republica bătrânilor

România este ţara cu cele mai multe persoane care au primit în 2014 cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene. În total, aproape 25.000 de români au obţinut cetăţenie în străinătate, iar jumătate dintre aceştia au fost tineri sub 32 de ani. Din această cauză, în fiecare an, ţara noastră pierde constant din fluxul de bani trimis acasă de cei aflaţi la muncă peste hotare.
Prin obţinerea cetăţeniei, „cel mai mare investitor privat din România", aşa cum a fost numită diaspora românească, face cel mai important pas pentru integrarea în statul de adopţie.
Cetăţenia înseamnă acces la sistemul medical şi educaţional, dar şi alte beneficii sociale. În noile condiţii, şansele ca aceste persoane sau copiii lor să revină în ţară sunt minime. Implicit scad şi şansele investiţiilor îndreptate către cumpărarea sau construirea unei case sau demararea unei afaceri de familie.
Forţa de muncă nu poate fi înlocuită, întrucât numărul celor care primesc cetăţenie română este de 10 ori mai mic. România a oferit doar 2.400 de cetăţenii în 2014. Dintre acestea, 800 au fost acordate fraţilor de peste Prut. Situaţia creată sugerează că piaţa muncii din ţara noastră nu reprezintă o atracţie nici pentru tinerii români şi nici pentru cei din Uniunea Europenă sau din afara ei. Fără investiţii şi locuri de muncă bine plătite, România riscă să devină o ţară îmbătrânită, care peste câteva zeci de ani va fi nevoită să apeleze, probabil, la suportul celorlalte ţări din Uniunea Europeană.