România, de la 45 la 200 km/h

Volumul „Europe by Rail”: Peisaje pitoreşti pe care le poţi admira din tren, tocmai pentru că viteza acestora este destul de mică 
Viteza medie a trenurilor româneşti este de sub 45 km/h, iar acest lucru este bun dacă vrei să priveşti peisajul.
O dată la doi ani apare un volum de peste 500 de pagini, Europe by Rail – The Definitive Guide, iar în cea mai recentă ediţie, apărută în aprilie 2022 – România figurează într-un traseu lung ce porneşte de la Budapesta şi se termină la Mangalia. Sunt descrise oraşe precum Sighişoara, Sibiu, Braşov, Bucureşti şi Constanţa, dar România oferă mult mai multe peisaje feroviare superbe.
În anii 60 şi 70, când parcul auto din România era de zece ori mai mic decât în prezent, se găseau cărţi care descriau diverse trasee feroviare şi propuneau circuite, unele şi de 10-15 zile. Circuite parcurse aproape în totalitate cu trenul, şi în mică parte cu autobuzele „IRTA”.
În prezent aşa ceva ar părea o glumă pentru cei mai mulţi, mai ales că zeci de secţii de circulaţie s-au închis, iar pe aproape toate magistralele vitezele sunt mai mici decât acum 40 de ani. Mai este un obstacol în calea circuitelor feroviare de pe vremuri: la diversele noduri feroviare, fie că vorbim despre Teiuş, Podu Olt, Cluj, Braşov, Dej, Mărăşeşti sau Paşcani legăturile nu sunt grozave şi poţi fi nevoit să stai ore bune.
Partea bună este că trenul te poate duce în zone cu natură superbă şi sălbatică, iar peisajul este mai frumos decât cel de pe şosele. Trebuie însă răbdare şi trebuie să fi pregătit pentru întârzieri sau pentru cazurile în care se defectează locomotiva şi una funcţională vine în 2-3 ore.

Cel mai înalt punct din reţeaua feroviară, la Predeal
Bucureşti – Braşov este cea mai populară linie de cale ferată, străbătută de peste 25 de trenuri de pasageri pe sens, în fiecare zi. Peisajul devine interesant după Comarnic (550 m alt) şi partea foarte frumoasă este după Sinaia (830 m alt), la Buşteni se văd superb Bucegii (dacă este senin), iar la Predeal este atins cel mai înalt punct din reţeaua feroviară românească (1.035 m alt). Trenul coboară apoi, străbate cele două tuneluri, şi ajunge la Braşov (600 m alt, după 35-40 de minute.
Între Timişu de Sus şi Predeal trenul trece prin cele două tuneluri (Predealul Mic şi Predealul Mare). Tunelul Mare are 930 de metri lungime, iar cel mic, aproximativ 100 de metri. Pentru că sunt limite de viteză, drumul prin tunelul mare durează cam 100 de secunde.
Până în 1940 a existat un tunel la Posada, dar s-a renunţat la el când s-a făcut dublarea liniei. Tunel a existat la Buşteni până în 1961, dar cu lucrările de electrificare, traseul s-a modificat.
Din Sinaia şi până la Dârste pornesc trasee montane din toate gările. Gara Sinaia este printre cele mai frumoase din ţară, păcat însă că NU mai este deschisă expoziţia cu trenuleţe.
Între Bucureşti şi Braşov sunt aproximativ 25 de trenuri pe sens, pe zi, de la cinci companii diferite. Între Sinaia şi Predeal sunt şi porţiuni unde se ating 70-80 km/h, dar de la Predeal până la Dârste viteza medie este cel mult de 40-45 km/h.
Cele mai rapide trenuri fac 34 de minute între Predeal şi Braşov. Cei mai scurţi timp de parcurs din istorie au fost în 1978: 24 de minute.

Zona Siculeni – Livezi Ciuc, pe linia 501
Comuna Siculeni este la 103 km de Braşov şi la 8 km de Miercurea Ciuc, la o altitudine de 680 m. De la Siculeni pleacă linia 501 care se termină, 150 de km mai târziu, la Adjud.
Trenul ajunge după 15 km de Siculeni la spectaculosul viaduct Caracău, terminat în 1946, şi atinge în zona Livezi Ciuc altitudinea de 1.012 m, singurul punct atât de înalt în reţeaua CFR, în afară de Predeal. Tot la peste 1.000m alt se află şi tunelul Ciumani, de 1,2 km lungime, foarte aproape de Livezi Ciuc.
Gara Livezi – Ciuc se află la 980 metri altitudine, iar trenul începe apoi coborârea, la Ghimeş, 23 de km mai târziu, găsindu-se la 730 m alt, iar alţi 23 km mai târziu, la Comăneşti, pe Valea Trotuşului, (jud Bacău), altitudinea este sub 400 m.
De la Siculeni spre Livezi Ciuc trenul traversează trecătoarea Ghimeş – Palanca, numele „palanca” (palanka), fiind des întâlnit în numele slave de localităţi. Palanca este o întărire veche din pari de lemn legaţi (palisadă).
Sunt şase trenuri pe zi între cele două localităţi, durata de parcurs pentru 18 km fiind între 18 şi 31 minute. Un singur tren de lung parcurs trece pe acolo: trenul IR Braşov – Iaşi.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară susţine că va fi posibil ca pe anumite magistrale să se circule cu 200 km/h
Pe de altă parte, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a prezentat, marţi, 16 august, explicaţii privind licitaţia pentru alte 20 de trenuri noi, de lung parcurs (InterRegio), rame electrice care pot atinge o viteză maximă de 200 km/h, deşi în România doar pe linia Bucureşti-Constanţa (nu pe toată lungimea) trenurile pot circula cu viteza de 160 km/h, iar pe tronsoanele recent modernizate pentru 160 km/h dintre Sighişoara şi Simeria, pe M 200 spre Curtici, viteza maximă încă este limitată la 140 km/h.
Reacţia ARF vine după ce săptămâna trecută Asociaţia Pro Infrastructură l-a criticat pe ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu pe motiv că „îşi face imagine” cu astfel de anunţuri, estimând, totodată că, de-abia în 20 de ani România va avea linii de tren pentru 200 km/h (de la 250 km/h. se consideră tren de mare viteză).
Astfel, Autoritatea pentru Reformă Feroviară arată că Ministerul Transporturilor are în vedere atât posibilitatea de a creşte viteza de la 160 la 200 km/h pe secţiunile deja reabilitate (acum cu 160 km/h), iar pe lângă partea de şină refăcută vizează şi un upgrade la sistemul de semnalizare ETCS nivel 2 care permite comanda trenurilor la viteze de 200 km/h. Vă redăm, în continuare, comunicatul integral:
„Referitor la informaţiile publicate de Asociaţia Pro Infrastructură- în spaţiul media – privind achiziţionarea de rame electrice de lung parcurs, care pot atinge viteza de 200 km/h, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) face următoarele precizări:
- Politicile publice ale statului român privind investiţiile în elementele constitutive ale infrastructurii feroviare, implementate prin intermediul CFR SA, vizează modernizarea magistralelor feroviare pentru viteze de 160 km/h şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pe tronsoanele care suportă 200 km/h (HG 985/2020, HG 1302/2021, HG 1312/2021).
- Investiţiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare includ în tema de proiectare, implementarea ETCS nivel 2, care permite comanda şi controlul trenurilor şi la viteze de 200 km/h.
- Conform consultărilor de piaţă derulate de ARF, în vederea lansării procedurii de achiziţie pentru ramele eletrice de lung parcurs, s-a observat că produsele cu caracteristici similare şi care răspund nevoilor de mobilitate ale României sunt autorizate pentru viteze maxime de 200 km/h. Pentru a nu limita accesul la procedură a unor potenţiali furnizori, ARF a introdus o cerinţă şi un criteriu de evaluare pentru viteze maxime ale viitoarelor trenuri, situate între 160-200 km/h. Astfel, în funcţie de punctajul general (bazat pe criteriul calitate-cost) ofertanţii vor putea câştiga licitaţia cu produse care se încadrează în aceste limite superioare de viteză, fără a dezavantaja trenurile care au viteze de 160 km/h sau, din contră, pe cele cu caracteristici tehnice superioare.
Toate ramele electrice sunt comandate, la bord, cu echipament ETCS nivel 2. Durata de viaţă a vehiculelor achiziţionate este de minim 30 de ani. În perioada de exploatare a trenurilor, programul de mers de tren va fi proiectat prin corelarea dintre viteza proiectată a infrastructurii feroviare şi viteza maximă a vehiculelor feroviare. Astfel, în cazul unor trenuri cu viteza maximă de 200 km/h, timpi de parcurs între oraşele situate pe magistralele feroviare se vor reduce pe măsură ce proiectele de creştere a vitezelor pe anumite tronsoane la viteza de 200 km/h vor permite acest lucru, în baza politicilor publice menţionate în în actele normative mai sus-amintite.”