90% din blocurile din România sunt vechi şi au nevoie de modernizări sau reabilitări, iar peste 35% necesită reparaţii urgente pentru a nu se prăbuşi. Bulgaria este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, dar România are cele mai scăzute condiţii de locuire. Românii sunt cei care locuiesc cel mai înghesuit, în cele mai multe case fără baie şi duş şi fără spaţii verzi din UE. Sunt tristele concluzii ale unei analize guvernamentale.
Documentul relevă că numărul mediu de camere pe locuinţă din România este de 2-3, mult sub numărul mediu de camere pe locuinţă din alte ţări europene, şi că nivelul relativ constant al numărului mediu de persoane pe cameră de locuit pentru cei cu venituri medii spre ridicate indică lipsa opţiunilor de locuit indiferent de venitul sau dimensiunea gospodăriei.
În 2014, rata de supraaglomerare a României din punct de vedere al locuinţei a fost de 52,3%, cea mai mare dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, depăşind de trei ori media UE, de 16,9%. Într-un astfel de trist clasament, România a fost urmată de Polonia (44,2%) şi Bulgaria (43,3%).
Alături de indicatorul supraaglomerării, suprafaţa locuinţei poate oferi o imagine asupra calităţii locuirii, în ceea ce priveşte existenţa unui spaţiu util suficient la nivelul locuinţelor. În 2012, suprafaţa medie a unei locuinţe în statele UE a fost de 102,3 metri pătraţi. În România, suprafaţa medie utilă a unei locuinţe este de 46,9 metri pătraţi.
Suprafaţă dublă în UE
În comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă de 34 metri pătraţi pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 metri pătraţi). „Deşi 20 metri pătraţi s-ar putea să nu pară prea puţin sau nerezonabil în comparaţie cu cele mai multe ţări din lume, este important de observat că suprafaţa medie locuibilă discutată aici este diferită de suprafaţa «netă» locuibilă pe persoană. Media de aici este calculată prin împărţirea suprafeţei rezidenţiale construite totale (inclusiv potenţialele clădiri libere) la populaţie. Deşi rata de vacantare este ridicată, ca în cazul României, suprafaţa medie «netă» pe persoană este, de fapt, mult mai mică", este atenţionarea din document.
Situaţia este destul de cenuşie şi în ceea ce priveşte numărul locuinţelor dotate cu baie proprie. În 2014, an pentru care există ultimele date oficiale, România ocupa primul loc în UE în privinţa ponderii populaţiei care nu deţine baie sau duş în locuinţă. Acest fapt înregistrează în populaţia totală o valoare de 31,7%, fiind urmată la mare distanţă de Letonia şi Lituania (16%, respectiv 12%).
Fără spaţii verzi
Și pe lângă faptul că mulţi români stau aglomeraţi într-o locuinţă şi nu au baie proprie, nu au în apropiere nici spaţii verzi care să cureţe aerul, copacii fiind tăiaţi, în multe cazuri cu încălcarea normelor de construcţii, pentru blocuri şi spaţii de birouri.
"Starea funcţională curentă a ansamblurilor rezidenţiale mari existente în toate oraşele importante din România a adus în atenţie întrebări serioase privind calitatea vieţii în aceste oraşe. Multe spaţii publice verzi din oraşele din România au fost înlocuite cu blocuri sau clădiri de birouri în perioada 1991-2009. Legea fondului funciar a permis restituirea a ceea ce până atunci fusese transformat în spaţii verzi publice. Având în vedere cererea în creştere de locuinţe şi lipsa spaţiului de construcţie, aceste terenuri au reprezentat o miză valoroasă, în special pentru dezvoltatori. Există cazuri, în special în Bucureşti, în care spaţiile verzi publice dintre clădirile multifamiliale au fost restituite foştilor proprietari care ulterior au obţinut, de multe ori în condiţii la limita reglementărilor legale, autorizaţii de construire pentru clădiri cu mai multe etaje sau clădiri de birouri, care de multe ori nu respectă regimul de înălţime al zonei. A rezultat o problemă triplă: aceste clădiri nu respectă reglementările de bază privind intimitatea şi însorirea, ceea ce afectează şi locuinţele din jur; populaţiei din aceste cartiere îi lipsesc spaţiile verzi publice pentru petrecerea timpului liber, chiar dacă la nivel naţional suprafaţa spaţiilor verzi s-a mărit după 2008", este concluzia Guvernului.
România are însă printre cei mai mulţi proprietari de case, în alte state europeni fiind predominantă închirierea de locuinţe. Ca rezultat al privatizării pe scară largă după căderea regimului comunist, România are una din cele mai ridicate rate de proprietate imobiliară din Europa. "O cultură înrădăcinată a proprietăţii imobiliare chiar şi în rândul segmentelor mai tinere ale populaţiei, o piaţă de închiriere care prezintă disfuncţii şi clauze bancare nefavorabile explică şi contribuie la perpetuarea nivelului ridicat de proprietate din România, unde 96,6% dintre cetăţeni deţin o proprietate, în comparaţie cu 70,7% în ţările UE . Proprietatea de stat se ridică la numai 1,13% (2,1% în municipii şi oraşe şi 0,7% în comune) din parcul total", conform datelor.
Astfel, cifrele oficiale privind locuirea indică faptul că 98% din locuinţele din România sunt în proprietate personală. Aceasta, totuşi, nu înseamnă că 98% din locuinţe sunt ocupate de proprietari. Cifra oficială pentru locuinţele închiriate este de 3% din fondul imobiliar total; totuşi, estimările neoficiale situează cifra la 7-15% la nivel naţional şi 15-20% în oraşele mai mari precum Bucureşti şi Cluj.
.jpg)
Adaugă un comentariu