Braşovul a pierdut un „Tezaur Uman Viu”. S-a stins celebrul meşter Dumitru Sofonea din Drăguş, Ceauşescu şi Gandhi i-au purtat cojoacele

La 84 de ani, a plecat dintre noi cojocarul Dumitru Sofonea - Traşu' sau nea Trăşuc, aşa cum era cunoscut în comuna braşoveană Drăguş, personalitate marcantă, ce şi-a pus amprenta semnificativ în domeniul culturii tradiţionale.
Dumitru Sofonea, a lu` Traşu Gârtinii (Cojocaru), a fost recunoscut de Ministerul Culturii - Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial drept „Tezaur Uman Viu” UNESCO (în 2011), titlu primit pentru păstrarea tradiţiilor româneşti autentice.

inovaţia proprie Unice în lume
Tradiţia pe care meşterul cojocar din Drăguş a moştenit-o de la părinti şi pe care a răspândit-o de-a lungul vremii este unică, mai ales că inovaţia proprie în ceea ce priveşte forma cheptăritelor, modelele şi culorile sunt un unicat în domeniu.
La orice târg de profil din ţară sau din străinătate, cheptarele şi cojoacele lucrate de Dumitru Sofonea sunt recunoscute de către toţi meşterii populari din ţara noastră. De multe ori cheptarele sunt „botezate” de admiratori ca fiind „de Drăguş, din Ţara Făgăraşului”.

„Roadele muncii sale vor ocupa mereu un loc aparte în patrimoniul cultural material, la nivel naţional!”
„Roadele muncii sale vor ocupa mereu un loc aparte în patrimoniul cultural material, la nivel naţional. Prin complexitatea şi autenticitatea lucrurilor create de mâinile sale, a lăsat o moştenire valoroasă Drăguşului, oamenilor de pretutindeni şi totodată, familie sale care va duce mai departe meşteşugul cojocăritului. Drum lin, în lumea fără dor, Dumitru Sofonea!”, au transmis reprezentanţii Serviciului Cultură Tradiţională Braşov.

Tatăl lui a lucrat pentru Regele Mihai
Dumitru Sofonea a învăţat cojocăritul din copilărie, de la tatăl lui, cel mai celebru cojocar din ţară la vremea aceea. De altfel, tatăl lui a fost cel care i-a cusut un cojoc Regelui Mihai.
„Când aveam opt ani, tata m-o tras deoparte şi mi-o spus că trebuie să învăţ si eu o meserie şi mi-o arătat cum să fac numeraşe pe cheptar. Aveam normă. Dacă nu făceam cât spunea el, nu puteam să merg să mă joc”, povestea bătrânul meşter.
Originalitatea şi frumuseţea lucrurilor ieşite din mâna sa i-au adus meşterului faimă nu doar în localitatea lui, ci şi în ţară şi chiar şi peste hotare. Cojoacele lui s-au vândut în toată lumea, din Anglia şi Germania până în Canada şi Asia, iar un pieptar ajungea şi la 1.000 de euro. „Lucrez la broderie şi două luni”, explica el.

El a servit dictatori, principi, preşedinţi şi ambasadori
A cusut cojoace şi cheptare şi pentru Nicolae Ceauşescu, chiar şi Indira Gandhi s-a minunat de meşteşugul familiei Sofonea, pe când s-a aflat într-o vizită în România.
În cei 70 de ani de muncă la cojocărie, „nea Trăşuc” cum i se spunea, a avut ocazia să întâlnească şi să lucreze şi pentru principesa Margareta, Ion Iliescu, ambasadorii Americii în România, Michael Guest şi James Rosapepe, dar şi mulţi cântăreţi şi-au făcut cheptare la Drăguş, lucrate în culori fucsia şi roşu, dar şi cu galben, verde, negru. Fiecare exemplar are cusut pe el anul în care a fost realizat, ca o semnătură proprie.

Prieten cu Arghezi
În anii 60, Dumitru Sofonea l-a cunoscut pe Tudor Arghezi şi i-a lucrat un cojoc fiului acestuia. „Ne-am împrietenit cu domnul Arghezi, venea la noi, la Drăguş, în vizită, am fost şi noi o dată la dânsul, pe strada Mărţisor”, spunea doamna Valeria, soţia cojocarului, într-un interviu.

Decorat de Iliescu şi Iohannis
Un perete întreg de diplome şi poze stă mărturie, în casa soţilor Sofonea, realizărilor şi aprecierii de care s-a bucurat cojocarul din Drăguş în cei 70 de ani de muncă.
Dumitru Sofonea a fost decorat de preşedintele Ion Iliescu, în 2002, cu Medalia Naţională „Serviciul Credincios”. În 2015 primea onorul unui alt preşedinte al României, Klaus Iohannis, care i-a cordat medalia Meritul Cultural. Doi ani mai târziu a lăsat jos acul şi aţa.