„Să-l odihnească Dumnezeu şi să avem şi noi parte de sănătate”. Soţia lui Liviu Cornel Babeş, al 32-lea an la crucea eroului-martir

Ca în fiecare an, gestul eroului-martir Liviu Cornel Babeş, care, în 2 martie 1989, în semn de protest faţă de ororile comunismului, şi-a dat foc pe pârtia Bradul după ce a afişat mesajul „Stop Murder, Auschwitz = Braşov”, a fost comemorat de oficialii braşoveni. Astfel, la evenimentele din Poiana Braşov organizate la crucea de la baza Pârtiei Bradul şi la biserica din staţiune de Asociaţia Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor din Decembrie 1989 şi Asociaţia 15 Noiembrie 1987, cu sprijinul Primăriei Braşov, au participat, printre alţii, prefectul judeţului, Cătălin Văsii, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, şi primarul municipiului Braşov, Allen Coliban. De asemenea, la ceremonie a participat şi Etelka Babeş, văduva lui Liviu-Cornel Babeş, ea declarând că este recunoscătoare „pentru comemorarea care se organizează an de an, începând chiar din 1990. Pentru noi, familia, este greu, pentru că tot timpul te întrebi de ce a făcut asta. Asta a fost dorinţa lui, asta a fost mintea lui. Şi tablourile lui au arătat lucrul acesta, dar fără a-şi da seama cineva, eu nu m-aş fi gândit la aşa ceva nici în ruptul capului. Nu pot să zic decât să-l odihnească Dumnezeu şi să avem şi noi parte de sănătate şi să mergem în continuare, că viaţa merge înainte”.

Cătălin Văsii: „Liviu Cornel Babeş a pus din nou Braşovul pe harta lumii prin curajul şi sacrificiul său”
După ceremonialul religios, oficialii au ţinut scurte discursuri, prin care au subliniat semnificaţia gestului eroului-martir. „Liviu Cornel Babeş a pus din nou Braşovul pe harta lumii prin curajul şi sacrificiul său. În 1987, Braşovul a intrat iremediabil pe harta contestatarilor regimului comunist, a venit apoi primăvara anului 1989, când, din nou, un braşovean s-a ridicat şi a dat un semnal lumii că Braşovul nu mai suportă regimul comunist, şi apoi a venit revoluţia din 1989, când Braşovul s-a remarcat ca oraş martir, având multe victime care s-au ridicat împotriva regimului. Îl comemorăm astăzi (marţi – n.r.), suntem alături de familie, îl vom păstra totdeauna în memoria noastră, şi Dumnezeu să-l ierte!”, a declarat prefectul Braşovului, Cătălin Văsii.

Adrian Veştea: „Vom fi parteneri la orice iniţiativă menită a comemora cum se cuvine jertfa martirilor noştri”
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a declarat că „îl comemorăm astăzi pe eroul braşovean care a ales sacrificiul suprem în locul unei vieţi sufocate de oprimarea regimului comunist. Gestul său dramatic, menit să atragă atenţia întregii lumi asupra măsurilor represive ale sistemului totalitar din România, nu poate şi nu trebuie să fie uitat. Avem datoria să învăţăm din lecţiile trecutului şi niciodată să nu mai permitem ca un regim abuziv să ne fure libertatea şi drepturile fundamentale”.
De asemenea, el a amintit că „Consiliul Judeţean Braşov, prin muzeele din subordine, a cinstit şi cinsteşte memoria eroilor pe care i-a dat municipiul şi judeţul Braşov. Vom fi parteneri la orice obiectiv şi la orice iniţiativă venită din partea asociaţiilor şi a municipalităţii braşovene, menite a comemora cum se cuvine jertfa martirilor noştri, inclusiv în ceea ce priveşte construirea unui monument închinat eroului Liviu Cornel Babeş. Dumnezeul să-l ierte şi să-l odihnească în pace pe Liviu Cornel Babeş!”.

Primăria Braşov va lansa concursuri de soluţii pentru monumente
Primarul Braşovului, Allen Coliban, a folosit acest prilej pentru a anunţa că vor începe demersurile pentru realizarea unor monumente dedicate eroilor braşoveni, iar anul acesta vor fi concursuri de proiecte pentru a construi toate monumentele cu care municipalitatea le-a rămas datoare celor care au luptat împotriva comunismului. „Avem planul de a face toate monumentele cu care Braşovul le este dator eroilor săi, atât pentru 1987, cât şi pentru Liviu Cornel Babeş, pentru 1989, şi o nouă faţă, cred, pentru ceea ce a însemnat lupta împotriva comunismului. Avem suma necesară inclusă în proiectul de buget. De asemenea, urmează să găsim cele mai bune amplasamente din Braşov pentru asemenea monumente. Pe de altă parte, cu privire la felul în care vor arăta aceste monumente, cred că este absolut necesar să facem un concurs de soluţii, astfel încât partea estetică să fie garantată de oamenii care cu asta se ocupă: de artişti, de sculptori, de cei care fac astfel de monumente”, a declarat Allen Coliban.

„Torţa vie a României”
Nu în ultimul rând, Marius Boeriu, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, a declarat că „este extraordinar curajul pe care l-a avut Liviu Cornel Babeş. În 1969, Jan Palach şi-a dat foc în semn de protest în Cehoslovacia, şi iată că pe 2 martie 1989 apare Liviu Cornel Babeş, pe care, prin gestul lui, putem să-l numim «torţa vie a României». Gestul lui a fost extraordinar, a fost sacrificiul suprem, pentru libertate şi pentru democraţie”.  
Pe lângă evenimentul din Poiana Braşov, marţi, Filarmonica a transmis pe pagina de Facebook, canalul de Youtube şi pe pagina instituţiei, un concert memorial Liviu-Cornel Babeş.  

Mărturia unui martor: „Am auzit un geamăt şi un om cuprins de flăcări a apărut din pădure”
În 2 martie 1989, braşoveanul Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în faţa câtorva sute de turişti români şi străini, în semn de protest faţă de politica opresivă şi inumană a regimului ceauşist. Era electrician la Trustul de Prefabricate şi, în timpul liber, artist plastic amator. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbuşit, sub privirile celor prezenţi, după ce, înainte de a se autoincendia, a afişat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Braşov“.
„Am auzit un geamăt şi un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-şi stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia că-i aud sfârâitul părului şi al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deşi trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătură şi împreună am încercat să-l stingem", povestea Douglas Wallace, un turist britanic care a încercat să stingă flăcările care l-au cuprins pe braşovean, şi care a povestit, ulterior, presei occidentale evenimentul.
În 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babeş murea la Spitalul Judeţean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. În aceeaşi seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunţ scurt care spunea că se pare că un român şi-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeş prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, apoi a fost preluat şi de prestigiosul „The Sunday Times“.
În 1997, Liviu Babeş a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Braşov l-a declarat post-mortem cetăţean de onoare al Braşovului.