Salvaţi Castelul Brukenthal de la ruină şi prăbuşire!

„Salvaţi Castelul Brukenthal de la ruină şi prăbuşire!” este apelul adresat autorităţilor locale şi naţionale – Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Academia Română.
„Construit acum peste 250 de ani în cinstea împărătesei Maria Thereza şi aflat acum în proprietatea Romsilva, Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos - situat lângă herghelia de cai din rasa lipiţan - este abandonat şi neglijat, suferind din cauza umidităţii excesive şi aflându-se în prag de prăbuşire. Castelul este catalogat, conform legii, ca monument arhitectural de cea mai mare importanţă (grupa A), notat în Lista Monumentelor Istorice cu codul LMI BV-II-a-A-11810. Tragem deci un mare semnal de alarmă prin care dezaprobăm lăsarea lui în paragină şi cerem autorităţilor soluţii urgente!”, se arată în petiţia postată pe campaniamea.de-clic.ro de un grup de iniţiativă.
„Vom face tot ceea ce este posibil să punem presiune şi să generăm dezbateri publice reale pentru rezolvarea urgentă şi definitivă a acestui dezastru, deci pentru salvarea unei bucăţi importante din patrimoniul local şi naţional”, mai arată iniţiatorii campaniei, potrivit cărora „Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos are potenţialul să devină un pilon turistic al Țării Făgăraşului”.
Castelul a fost construit în perioada anilor 1750 - 1760 de către contele Jozef von Brukenthal (fratele lui Samuel Brukenthal – fondatorul Muzeului din Sibiu) în cinstea împărătesei Maria Thereza, care îi atribuise terenul în arendă. Este o construcţie solidă, în stil baroc, cu ziduri de peste 1m grosime. Are 35 de camere decorate cu picturi şi având parchet din lemn de stejar şi sobe de ceramică aduse de la Viena. În urma unui incendiu de la începutul secolului XX, castelul a suferit daune mari, care au dus în anul 1932 la primele lucrări de restaurare, din nefericire nespecializate. În consecinţă, multe dintre picturile de pe pereţi au fost acoperite cu var, cum este cazul celebrei fresce din sala mare care înfăţişa scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgăraşului (frescă atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu).
Castelul a servit o perioadă drept sediu administrativ pentru Herghelia de cai lipiţani în incinta căreia se află. Din 2002, aparţine Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.