Sărbătoarea reconcilierii şi a veseliei

Astăzi, la 40 de zile după Paşti, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Domnului, sărbătoare ce reprezintă şi ziua Eroilor în Biserica Ortodoxă Română, prilej de pomenire a morţilor. În Biblie se spune că, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, după care s-a înălţat la cer în prezenţa lor. În popor se mai spune că la Înălţare a mai fost un martor, pe nume Ispas, un cioban care a fost ascuns după pietre şi apoi a povestit ce a văzut. De aceea, Sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas. Deoarece acesta era cunoscut ca om bun şi vesel, se spune că este bine să-i fie urmat exemplul: oamenii să fie bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Împlinind această datină, veselia va rămâne în familia respectivă, iar necazurile şi ghinioanele vor dispărea din viaţa gospodarilor. Sărbătoarea este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii din comunitatea în care au domnit resentimentele. De ziua Înălţării sunt legate şi multe superstiţii şi obiceiuri. Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă, nu se împrumută bani, sare şi chibrituri. În această zi, femeile care au în familie rude decedate împart săracilor pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele morţilor.