Scandal pe impozitele noastre

Consilierii locali braşoveni s-au certat ieri aproape o oră pe marginea proiectului de hotărârea privind taxele locale pe anul 2019, în actul normativ fiind prevăzută o majorare a impozitului le clădiri cu 10%, precum şi de o creştere a impozitului pe teren şi a celor pe vehicule cu 15%, aceasta fiind prima majorare după 2010.  De asemenea, prin actul normativ au fost stabilite şi noile cote de impozitare pentru spaţiile nerezidenţiale, majorate şi acestea, respectiv 0,2% din valoarea impozabilă a imobilului pentru spaţiile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi 1,3% pentru imobilele aflate în proprietatea persoanelor juridice. Această diferenţă de impozitare în funcţie de proprietar a fost contestată atât de consilierul local independent Şerban Şovăială, cât şi de Adina Donosă (PER). „Pentru o hală a cărei proprietar este «nea Gigi», se plăteşte un impozit de aproape 9 ori mai mic decât pentru una care este în proprietatea unei firme, chiar dacă suprafaţa şi destinaţia este aceeaşi. Practic, pentru spaţiile deţinute de persoanele juridice s-a aplicat cota maximă de impozitare. Nu este normală această situaţie. Trebuie să reaşezăm cifrele şi să fim mai corecţi”, a declarat Şovăială.
Totodată, consilierul local Adina Donosă a amintit că la Iaşi, pentru spaţiile nerezidenţiale, persoanele fizice plătesc 0,3% din valoarea impozabilă, iar pentru persoanele juridice, cota este stabilită la 0,95%. De altfel, în ceea ce priveşte această problemă, aleşii locali au convenit cel mai târziu în luna decembrie, când este ultima lună în care se mai poate lua o decizie asupra taxelor de anul viitor, să se opereze unele modificări.

Social-democraţii au contestat salariile pe care le-au votatla începutul anului
În schimb, când s-a pus problema majorării impozitelor pe terenuri, clădiri şi maşini, discuţiile s-au încins. Astfel, liderul grupului PSD din Consiliul Local Braşov, Lucian Pătraşcu, a anunţat că social-democraţii nu sunt de acord cu majorarea acestora, argumentând, printre altele, că în anii 2016 şi 2017, la bugetul local al judeţului s-a înregistrat excedent bugetar. De asemenea, el a spus că „nu este normal ca taxele să se majoreze pentru a se plăti salarii de 2.000 de euro unor funcţionari din Primăria Braşov”.
I-a răspuns consilierul local al PNL, Carmen Ferghete Ţop, care a afirmat că, în urma majorării de 10%, în cifre absolute, în medie, pentru o proprietate din zona A a oraşului  se va plăti mai mult cu 30 de lei pe an. Totodată, ea a precizat că în ceea ce priveşte impozitarea spaţiilor nerezidenţiale „în acestea se desfăşoară activităţi economice şi au fost aplicate prevederile legale. Nu noi am inventat Codul fiscal”. În ceea ce priveşte salariile angajaţilor din Primăria Braşov, Carmen Ferghete Ţop a amintit că în momentul în care au fost aprobate, consilierii locali ai PSD au votat „pentru”.
„Braşovenii ar trebui să stabilească dacă suma de 30 de lei este mare sau nu. De asemenea, în urma majorării taxelor pentru maşini, cei care au vehicule cu capacitatea cilindrică mai mare vor fi cei mai afectaţi”, i-a răspuns Pătraşcu.  
Carmen Ferghete-Ţop a continuat dialogul cu Lucian Pătraşcu, amintindu-i acestuia că prin noul Cod fiscal, la bugetul local al municipiului Braşov vor intra în acest an cu 75 de milioane de lei mai puţin comparativ cu anul trecut, iar impactul majorării taxelor şi impozitelor locale este estimat aproximativ 12 milioane de lei: „Practic, nu acoperim ce nu mai primim de la bugetul de stat”.
Pătraşcu i-a răspuns alesului local liberal: „Conform articolului 6 din Legea bugetului de stat pe anul 2018, valoarea bugetului local pe acest an va fi egală cu cea din anul 2017. Practic, sumele se vor întoarce la Braşov”.
În discuţie s-a implicat şi consilierul local FDGR, Arnold Ungar, care i-a
atras atenţia lui Lucian Pătraşcu că „nu trebuie să introducem salariaţii Primăria Braşov într-o dispută politică. Nu este normal să-i aţâţăm pe oameni împotriva funcţionarilor”.

„În multe localităţi din ţară, impozitele locale au fost majorate de la 1 ianuarie 2018”
Modul în care au fost calculate taxele locale pe anul viitor a fost explicat şi de Marian Voinescu, şeful Direcţiei Fiscale din Primăria Braşov: „Am aplicat prevederile legale şi am preluat unele modele din alte localităţi din România. Să nu uităm că taxele locale nu au mai fost majorate de mulţi ani şi a fost nevoie de o actualizare, în care am ţinut cont de anumiţi indicatori, cum este rata inflaţiei. De asemenea, trebuie să luăm în considerare şi de faptul că în multe localităţi din ţară taxele locale au fost majorate începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru a se compensa parţial efectele noului Cod Fiscal. În Braşov nu s-a luat această măsură, indexarea taxelor şi impozitelor locale urmând a se produce anul viitor. Anul acesta, taxele sunt la aceeaşi valoare cu cele din anul 2010”.
Pe de altă parte, acesta a precizat că în cazul maşinilor electrice nu se va plăti impozit, iar pentru cele hibrid se va aplica o reducere de 95%.

„Am făcut astfel încât avem un grad de încasare cât mai mare”
Faptul că taxele şi impozitele locale nu s-au mai majorat din anul 2010 a fost amintit şi de primarul George Scripcaru. De asemenea, el a prezentat şi strategia fiscală a municipalităţii braşovene: „Întotdeauna am încercat să fim echilibraţi când am calculat taxele şi impozitele locale, şi am făcut astfel încât avem un grad de încasare cât mai mare. Sunt comunităţi care şi-au estimat venituri mari la începutul anului, după şase luni constatau că nu stau foarte bine, iar la final de an aveau grad de încasare de 50% - 60% şi cereau sprijinul guvernului. Noi am avut constant un grad de încasare de 97% - 98%. Pentru stabilirea taxelor şi impozitelor pe anul 2019 s-au făcut simulări maximale, minimale şi ponderate, iar decizia noastră a fost să avem o propunere echilibrată. De altfel, de-a lungul anilor, modul în care am gestionat aceste situaţii a fost apreciat de agenţia de ratting care ne evaluează, dar şi de Banca Mondială şi de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. De altfel, Braşovul a obţinut recent un credit de 25 milioane de euro de la BERD, fără garanţii municipale. Am dovedit să suntem serioşi, nu «povestitori»”.
 De asemenea, el le-a transmis consilierilor locali să nu mai fie „populişti”, pentru că nu au nimic de câştigat.

„Municipiul Braşov a fost văduvit cu 750 miliarde de lei vechi”
De asemenea, primarul Braşovului a subliniat faptul că în urma deciziilor actualului Guvern, veniturile la bugetul local pe anul 2018 sunt mai mici cu 75 milioane de lei. „Municipiul Braşov a fost văduvit cu 750 miliarde de lei vechi, în condiţiile în care contribuie la bugetul de stat cu multe mii de miliarde de lei vechi. Dumneavoastră, cei care faceţi parte din partidul aflat la guvernare, ar trebui să vă bateţi pentru Braşov. Poate că la finalul anului trecut am luat o decizie greşită, când am stabilit să nu majorăm taxele şi impozitele locale. Guvernul actual a luat decizii proaste, iar România se îndreaptă într-o direcţie greşită din punct de vedere fiscal. Guvernul a băgat mâna în buzunarele braşovenilor şi i-a luat banii, iar eu nu mă pot amăgi acum cu ideea că ne va da înapoi ceea ce ne-a luat. Trebuie să fim realişti”. Totodată, primarul a amintit că potrivit legislaţiei în vigoare, taxele locale pe anul următor trebuie stabilite până la finalul lunii aprilie. „Totuşi, pentru taxele aferente anului 2019, cel mai târziu în luna decembrie a anului viitor, hotărârea de Consiliu Local poate fi modificată. Dacă Guvernul ne va da înapoi cele 75 de milioane de lei, vom face o nouă analiză şi atunci vom lua cea mai bună decizie”, a anunţat edilul.  
În ceea ce priveşte salariile, George Scripcaru a afirmat că la nivelul Primăriei Braşov, majorarea a fost la jumătate faţă de maximul permis de lege. „Eu sunt primul care se opune creşterilor excesive de salarii”, a argumentat primarul.

Cum s-a ajuns la excedent
Nu în ultimul rând, George Scripcaru a vorbit şi despre excedentul bugetar amintit de Lucian Pătraşcu: „Nu există nici un excedent. Sunt sume de bani care trebuie virate în fondul de dezvoltare, pentru că, pentru investiţii, trebuie să ai bani prevăzuţi pentru următorii ani. Acest excedent reprezintă sumele care nu au fost cheltuite din cauza blocajului legislativ în ceea ce priveşte achiziţiile publice. De acolo provine excedentul. Acolo sunt banii pentru pasajul Fartec sau pentru alte investiţii, iar acei bani nu îi poţi transfera, pentru că nu îţi permite legislaţia”.
Într-un final, dintre cei 26 de aleşi locali prezenţi la şedinţă (din 27 câţi fac parte din legislativul local), 18 au votat pentru, iar cei 8 social-democraţi prezenţi la şedinţă au votat împotrivă. Cel de-al 9-lea consilier PSD, Tudor Duţu, a fost absent.