Se pot deschide porţile Cetăţii!

Conform documentelor, din luna noiembrie a anului trecut, statul român este proprietar al Cetăţuii de pe Dealul Straja, după ce şi-a înscris provizoriu acest drept în Cartea Funciară (CF), în baza unei hotărâri judecătoreşti emisă de Curtea de Apel Braşov şi a referatului de aprobare emis de Oficiul de Cadastru şi Proprietate Imobiliară Braşov. Înscrierea s-a făcut încă din 2 noiembrie 2017, însă decizia a fost comunicată Primăriei Braşov în 27 aprilie 2018. Practic, în baza acestei decizii, chiar dacă este vorba de o înscriere provizorie, statul român are drepturi depline asupra imobilului şi poate realiza lucrări la acest imobil, poate dispune deschiderea Cetăţuii (pentru a fi vizitată) sau poate transmite dreptul de administrare către municipalitatea braşoveană.
Totuşi, având în vedere că este vorba despre un imobil cu o valoare mai mare de 1 milion de lei (valoarea impozabilă a fost estimată la 1,9 milioane lei), mai este nevoie de o sentinţă a  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce fostul proprietar SC Aro Palace SA, prin SIF Muntenia (care deţine acţiuni la această societate comercială), a depus un recurs împotriva deciziilor anterioare. În situaţia în care şi Înalta Curte va menţine deciziile primelor două instanţe, în Cartea Funciară se va putea opera o înscriere definitivă a noului proprietar. Deocamdată, la Înalta Curte, dosarul a trecut de camera preliminară şi nu a fost stabilit un termen de judecată.
În aceste condiţii, chiar dacă Cetăţuia este în proprietatea statului român, realizarea unor investiţii este puţin probabilă, având în vedere că, încă, monumentul este în litigiu, însă poate introduce monumentul în circuitul turistic, dar numai după ce se semnează procesul verbal de predare-primire al imobilului de la societatea comercială.

„Sperăm că va fi identificată o soluţie prin care Cetăţuia să fie deschisă publicului”
Având în vedere că prin înscrierea provizorie în Cartea Funciară, statul român are toate drepturile asupra monumentului, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că „sperăm că va fi identificată o soluţie prin care Cetăţuia să fie deschisă publicului, până la finalizarea procesului aflat acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”. Ulterior, a continuat edilul, „dacă şi Înalta Curte va menţine deciziile anterioare, vom avea o discuţie legată de acest monument, şi aşa cum am anunţat încă de la începerea demersurilor privind preluarea monumentului, municipalitatea braşoveană este dispusă să ia în administrare Cetăţuia de pe Dealul Straja, să facă investiţiile necesare şi să o introducă în circuitul turistic”.

Monumentul, revendicat şi de statul român şi de Primăria Braşov
Procesul pentru preluarea monumentului istoric de importanţă naţională a început în anul 2015, după ce, în urma cercetării documentelor din arhive s-a descoperit că dreptul de proprietate al SC Aro Palace SA era înscris greşit. În aceste condiţii, au fost începute demersurile prin care s-a solicitat trecerea monumentului în proprietatea statului român sau a municipiului Braşov. Mai exact, Primăria Braşov a chemat Ministerul Finanţelor (care este reprezentantul statului român în ceea ce priveşte proprietăţile imobiliare) să i se alăture în acest demers, iar fiecare dintre cele două părţi solicitat înscrierea dreptului de proprietate. În acest proces, costurile aferente cercetării şi cele de judecată au fost suportate de municipalitatea braşoveană, statul român susţinând demersul din punct de vedere procesual.

Cum a ajuns Cetăţuia de la Trezoreria Regală Maghiară la ONT Carpaţi Braşov
Imobilele ce constituie Cetăţuia Straja sau Cetăţuia Braşov, sunt identificate iniţial în Cartea Funciară având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosinţa şi gestionarea Guvernului Militar Comun Regal şi Imperial. După 1918, în baza unui decret regal  din 1927 proprietar devine statul român. Ulterior, în baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei (care administra Cetăţuia) a fost autorizat să cedeze municipiului Braşov fortificaţia, primind în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I”(actuala unitate militară de pe str. Mihai Viteazul). După câţiva ani, în 1938, printr-un decret lege, imobilul s-a întors în proprietatea statului român. Apoi, în 1940 Cetăţuia şi alte imobile au fost repartizate Ministerului Apărării Naţionale. Tot atunci s-a ordonat intabularea dreptului de proprietate al Ministerului Apărării Naţionale (Ministerului Forţelor Armate, denumirea de la acea vreme a Ministerului Apărării Naţionale), cu titlu de expropriere. Decizia a fost atacată la momentul respectiv de Municipiul Braşov, dar demersul este respins de instanţe.
Schimbarea regimului socio-politic, odată cu 6 martie 1945, găseşte Cetăţuia ca fiind în proprietate Ministerului Apărării Naţionale, cu titlu de expropriere. În anul 1952 Ministerul Forţelor Armate dă Cetăţuia în folosinţa Ministerului Afacerilor Interne (MAI),  pentru a fi utilizată ca „închisoare militară”. Totuşi, folosinţa acordată Ministerului Afacerilor Interne (MAI) prin decizia Ministerului Forţelor Armate nu a fost intabulată niciodată în Cartea Funciară.
Ulterior, în anul 1965, Notariatul de Stat Braşov – Cartea Funciară a dispus să se rectifice dreptul de proprietate înscris în CF, în sensul că, imobilele având descriere „Cetăţuie şi Casa de pulbere”, sunt proprietatea Statului Român şi sunt în administrarea operativă a Ministerului Apărării Naţionale.
În anul 1974, printr-un ordin al ministrului de Interne şi o adresă a Oficiului Naţional de Turism Carpaţi (ONT) Braşov, se înscrie în Cartea Funciară dreptul de administrare operativă în favoarea ONT. De altfel, acest demers a fost contestat de avocaţii care au instrumentat „dosarul de retrocedare”, ei considerând că „acest act de dispoziţie apare ca fiind unul nelegal, întrucât folosinţa asupra imobilului, acordată Ministerului Afacerilor Interne, nu a fost intabulată niciodată în Cartea Funciară. Astfel, MAI a transmis în administrarea Ministerului Turismului (la ONT Carpaţi Braşov) un imobil care nu-i aparţinea şi care, conform evidenţelor, se afla la momentul transmiterii în proprietatea statului român şi în administrarea operativă a Ministerului Apărări Naţionale, şi care nu mai avea destinaţia pentru care iniţial, în 1952, îl primise în folosinţă (închisoare militară)”.

Loc pentru „serbări bahice” şi privatizare în stil „românesc”
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, potrivit avocaţilor care au instrumentat procesul privind retrocedarea monumentului „conducerea de partid şi de stat din perioada respectivă a «infiltrat» în inima Cetăţii un restaurant, unde, în anii ’80, potentaţii vremii îşi petreceau timpul liber în serbări bahice”.
În anul 1990, ONT Carpaţi Braşov se transformă în SC Postăvarul SA Braşov, iar prin Ordinul Ministerului Turismului, imobilele prevăzute în lista anexă (la poziţia nr. 10 este menţionat şi imobilul în speţă sub denumirea Complex Cetate din Str. Cetăţii nr. 5) se ordonă că sunt proprietatea societăţii comerciale SC Postăvarul SA.