Se pregătesc actele pentru „Tractorul, 100% asfaltat”

Primăria Braşov a făcut primul pas în vederea demarării lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere din noile zone rezidenţiale ale cartierului Tractorul, unele străzi fiind şi acum la stadiu de „drum de pământ”. Astfel, în data de 20 decembrie, a fost obţinut certificatul de urbanism necesar demarării proiectului, iar următorul pas vizează conturarea studiului de fezabilitate. După cum au precizat reprezentanţii Primăriei, documentaţia în vederea lansării licitaţiei pentru contractarea unui proiectant este în curs de pregătire pentru a fi transmisă spre validare Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice. Prin acest studiu de fezabilitate, municipalitatea braşoveană va stabili cât costă lucrările de modernizare a tuturor străzilor din zonele Tractorul VI şi Tractorul VII, indiferent dacă acestea sunt pe domeniul public sau sunt încă proprietăţi private. Ulterior, având la dispoziţie şi aceste date, Primăria Braşov va continua „munca de lămurire” a proprietarilor astfel încât aceştia să cedeze terenurile municipalităţii, pentru că lucrările propriu-zise se pot efectua doar pe străzile incluse în domeniul public. În faza următoare va începe şi modernizarea arterelor rutiere a căror situaţie juridică a fost reglementată. Practic, în privinţa acestei investiţii, cei care „decid” dacă se asfaltează integral sau parţial străzile sunt proprietarii de terenuri.  
„În momentul de faţă este în curs de finalizare strategia de achiziţie pentru elaborarea studiului de fezabilitate, care va fi transmisă spre avizare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Documentaţia vizează întreaga zonă, pentru a stabili exact care sunt coeficienţii tehnico-economici ai investiţiei totale. După ce va fi terminat acest studiu, vom putea trece la lucrările propriu-zise de modernizare a străzilor şi tronsoanelor care aparţin domeniului public al municipiului Braşov. Sperăm ca prin această investiţie să creştem confortul locuitorilor, dar în acelaşi timp să-i determinăm pe cei care nu au cedat terenul aferent arterelor rutiere să facă acest lucru, pentru a putea finaliza acest program”, a precizat viceprimarul Braşovului Laszlo Barabas.
Prin acest studiu vor fi stabiliţi indicatorii tehnico-economici pentru str. Ioan V. Socec, str. Alex. Ciurcu, str. Argintului (de la intersecţia cu Ioan V. Socec), str. 1 Decembrie 1918 (de la intersecţia cu str. Ioan V. Socec), str. Manole Diamandi, str. Emanoil Bernfeld, str. Ştefan Baciu, str. George Moroianu, str. Ioan Ursu, str. Ioan Popasu, str. Tiberiu Eremia, str. I. C. Brătianu, Fundătura Popasu, str. Liviu Rebreanu, Fundătura Brătianu, str. Ştefan Emilian, str. Christian Pomarius, str. Ionel Teodoreanu, str. George Călinescu, str. Eugen Jebeleanu, str. George Bacovia, str. Nicolae Labiş, Aleea Adrian Păunescu. De asemenea, studiul vizează şi unele artere fără nume, care în Planul Urbanistic Zonal sunt identificate ca „str. VII B”, „str. VI A”, „Aleea VII C”, „Aleea VII D”, „Aleea VII E”, „Aleea VII F”, „Aleea VII G”, „Aleea VII H”, „Aleea VII K”, „Aleea VII L”.

Primul pas în vederea conturării unui nou PUZ pentru zona vechii cetăţi a Braşovului
Certificat de urbanism s-a obţinut săptămâna trecută şi pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zona Centrului Istoric, respectiv pentru zona de rezervaţie de arhitectură „Cetate”. Aceasta este delimitată de Aleea Tiberiu Brediceanu, Parcarea de la Spitalul Militar, B-dul Eroilor, Biblioteca Judeţeană, zona turnurilor de pe Dealul Warthe, Maternitate, Spitalul Dermato, aleea din faţa Colegiului Andrei Şaguna, strada Prundului şi strada Gheorghe Baiulescu.
Primăria Braşov a anunţat încă din luna iunie că vrea să elaboreze un nou PUZ pentru această zonă, cel actual fiind aprobat în 2009. Obţinerea certificatului de urbanism e primul pas necesar în vederea întocmiri noii documentaţii. Totodată, braşovenii au fost invitaţi să facă propuneri cu privire la reglementările urbanistice pentru zona Centrului Istoric, dacă doresc ca anumite străzi din această zonă să devină pietonale, ce coeficienţi urbanistici ar trebui impuşi, respectiv regim de înălţime, procente de ocupare a terenurilor sau destinaţii ale spaţiilor existente.