Şi-au cumpărat bolid de lux dintr-o singură „ţeapă”! 130.000 de euro în numerar, de la o braşoveancă speriată de moarte din vorbe de 4 „oficiali” din Constanţa

130.000 de euro a dat o femeie de 82 de ani din Braşov unor persoane care au înşelat-o prin metoda „Accidentul”. Unul dintre infractori a sunat-o pe victimă şi i-a spus că fiul său a provocat un accident în urma căruia a rezultat o victimă. Pentru ca fiul femeii să scape nepedepsit bărbatul i-a spus că este nevoie de 130.000 de euro, sumă necesară unei intervenţii chirurgicale la care urma să fie supusă victima accidentului petrecut în străinătate.
„Din cercetările efectuate în cauză, poliţiştii au stabilit faptul că, o femeie, în vârstă de 82 ani din municipiul Braşov ar fi fost indusă în eroare de către o persoană necunoscută, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că fiul său ar fi provocat un accident rutier grav, în urma căruia a rezultat o victimă, ce necesită intervenţii chirurgicale urgente în străinătate pentru care este necesară plata unei sume de bani. Persoana vătămată, fiind menţinută în stare de eroare cu privire la aspectele anterior precizate, ar fi înmânat unei persoane de sex masculin suma de aproximativ 130.000 euro”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Braşov, agent principal Nadia Olaru.
În urma anchetei, poliţiştii au descoperit principalii suspecţi: 4 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 27 ani şi 33 ani din judeţul Constanţa. Poliţiştii constănţeni au pus în executare 4 mandate de percheziţie domiciliară, în urma cărora au ridicat atât sume de bani, cât şi un autoturism de lux, „despre care există suspiciunea rezonabilă că ar fi fost achiziţionat cu bani proveniţi din săvârşirea infracţiunilor”.
Poliţiştii au explicat cum acţionează, de cele mai multe ori, aceşti infractori. „De cele mai multe ori infractorii nu deţin informaţii despre victime, pe care le contactează întămplător. Folosesc un discurs-legendă adaptat pe parcursul convorbirii în funcţie de disponibilitatea pe care o arată victima şi de datele pe care aceasta le furnizează. Conversaţia debutează cu o ştire şocantă despre un membru de familie al victimei care de cele mai multe ori este prezentat ca fiind  implicat într-un accident rutier, fie în calitate de făptuitor  fie în calitate de victimă, iar consecinţele acestui accident sunt foarte grave, ele putând fi de natură medicală sau legală. În această înscenare autorul poate juca mai multe roluri, schimbându-şi tonul vocii sau folosind tehnologii speciale de distorsionare a vocii, dându-se drept ruda victimei, poliţist, medic, avocat.Uneori în scenariu sunt implicaţi mai mulţi infractori, fiecare vorbind cu victima pe rând şi interpretând alt rol, iar pentru credibilitate în fundalul conversaţiei se pot auzi diverse sunete, de exemplu sirene, plânsete etc. În cadrul discuţiei sunt prezentate consecinţele grave ale accidentului (ex. s-a soldat cu moartea victimei, persoana accidentată este un copil, o femeie însărcinată, victima trebuie transportată de urgenţă cu elicopterul la un spital în strainătate etc.). De cele mai multe ori discuţia debutează cu interacţiunea victimei cu cel pretins a fi ruda acesteia, care susţine că a comis accidentul, se declară speriată şi foloseşte o voce afectată de plâns cu scopul de a manipula şi stârni interesul celui înşelat. Ulterior pentru a da credibilitate poveştii în discuţie intervine «un oficial»: «poliţist», «procuror», «medic legist», «avocat» etc.  Se poate întâmpla ca pe parcursul discuţiei să intervină chiar mai mulţi «oficiali», pe rând.  Aceştia dau victimei diferite informaţii tehnice care ţin de cadrul legal (măsuri procedurale, urmări legale pentru autor, diagnostice medicale etc.) şi totodată solicită bani pentru a interveni şi a înlătura aceste urmări”, a explicat Nadia Olaru modul în care acţionează infractorii care se folosesc de această metodă.
Cei patru suspecţi din acest caz au fost prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi, cu propunere de arestare preventivă. Instanţa a decis că toţi cei patru pot fi judecaţi în stare de libertate, dar procurorii au contestat decizia.